Starea de urgenţă prelungită în Franţa

Din punctul de vedere al executivului francez, menţinerea stării de urgenţă este utilă în lupta împotriva terorismului. Foţele de poliţie, de exemplu, pot opera cu mai multă uşurinţă percheziţii, ceea ce permite, chiar şi atunci cînd nu sunt găsite arme sau documente incitînd la ură sau la războiul sfînt, colectarea unor informaţii utile. După cum spunea un poliţist, "este suficient să găsim un portret de-al lui Ben Laden pe un perete ca să ne dăm seama în ce mediu ne aflăm".

Dispozitivul actual privind instituirea stării de urgenţă datează din 1955 şi mai permite şi alte măsuri, cum ar fi consemnarea unei persoane la domiciliu fără acordul prealabil al judecătorilor.

Mai multe asociaţii de apărare a drepturilor omului avertizează însă că prelungirea acestor măsuri poate deveni contra-productivă şi crează o mare animozitate în cartiere cu o populaţie majoritar musulmană. "Să luptăm împotriva terorismului respectînd în acelaşi timp dreptul", este titlul unui articol publicat de cotidianul Le Monde. Autorul acestui apel arată că însăşi coeziunea socială este în pericol în Franţa în contextul prelungirii stării de urgenţă, întrucît ea ar stigmatiza în mod colectiv comunitatea musulmană. "Să nu le oferim jihadiştilor o victorie menţinînd o atmosferă de frică", mai scrie Le Monde, care denunţă şi o serie de aşa-zise abuzuri comise de poliţie.

S-ar părea că unele percheziţii au fost efectuate pe baza unor informaţii mult prea vagi, iar unele persoane sau familii s-au plîns de brutalitatea poliţiştilor. Si în cotidianul Libération putem citi un titlu-avertisment: "Prelungirea stării de urgenţă este periculoasă şi inutilă." Autorul articolului doreşte execitarea unui control democratic asupra activităţilor serviciilor de informaţii. Intr-o ţară ca Franţa starea de urgenţă pare într-adevăr o situaţie anormală, mai rămîne întrebarea dacă lupta împotriva terorismului se poate duce în condiţii de „control democratic” total.