Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Noi reguli de ortografie contestate în Franţa

dictee_0.jpg

Dictarea, cel mai bun exercitiu pentru asimilarea ortografiei
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

O nouă "bătălie" în jurul ortografiei s-ar părea că început  în Franţa, după ce cîteva edituri au anunţat că vor publica manuale şcolare în spiritul unor modificări ortografice decise acum 25 de ani. Există numeroşi francezi pentru care dispariţia unor accente circumflexe sau a unor cratime (liniuţe de unire) este sinonimă cu pierderea parţială a identităţii.

Reguli de simplificare adoptate cu 25 de ani în urmă

In 1990 Consiliul superior al limbii franceze a adoptat o serie de noi reguli privind scrierea unor cuvinte. Academia franceză le-a aprobat, totul a fost publicat în Jurnalul oficial după care… respectivele schimbări au rămas literă moartă. Numărul de cuvinte vizate este extrem de mic, dar dezbaterea în jurul "reformei" (cum a fost numită atunci această iniţiativă), a răbufnit din cînd în cînd cu multă vigoare.

Iată cîteva exemple de modificări propuse şi adoptate de cerberii limbii franceze, altfel spus de membrii Academiei franceze.

Liniuţa de unire dintre două cuvinte poate fi abandonată dacă nimic nu se modifică în materie de pronunţie. De exemplu termenul mille-pattes (miriapod) este format din cuvîntul mille (care înseamnă o mie) şi pattes (care înseamnă picioare). Că punem, că nu punem o liniuţă de unire între cele două cuvinte, termenul se pronunţă la fel, ceea ce înseamnă că putem scrie millepattes legat, sau cu liniuţă pentru purişti…

Cuvîntul nénuphar (nufăr) se scrie cu ph, dar dacă punem un simplu f în locul acestui grup, pronunţia nu se schimbă, şi probabil că mii de elevi răsuflă uşuraţi… Cuvîntul oignon (ceapă) se scrie cu un o şi i dar adepţii simplificării consideră că un singur o este suficient…

Astfel de exemplu sunt numeroase, dar nu ele par să fi provocat cele mai multe strigăte de alarmă ci problema accentului circumflex pe i şi pe u. Iniţiatorii reformei (care de fapt este o listă de modificări pentru că nu s-a schimbat nici sintaxa şi nici gramatica) mai prevăd că accentele circumflexe pot fi omise în aceleaşi condiţii, şi anume dacă pronunţia nu este afectată. Aici însă lucrurile devin serioase, pur şi simplu pentru că mulţi francezi sunt ataşaţi de complexitatea ortografiei, chiar dacă uneori ei recunosc unele aberaţii. Cuvîntul août (august) are o căciuliţă pe u. Ei bine, există oameni în Franţa care consideră că scrierea cuvîntului august fără căciuliţă este un sacrilegiu, este ca şi cum l-ai scalpa.

Modificările de ortografie iau o turnură politică

Pînă acum Ministerul învăţămîntului le-a cerut profesorilor să tolereze ambele variante, adică ortografierea unor cuvinte în stilul vechi, tradiţional, şi cea conforma noilor sugestii. In definitiv timpul rezolvă multe lucruri, şi-au spus miniştrii succesivi, iar limba îşi impune uneori de la sine noi soluţii ortografice.

In contextul actual, însă, această afacere de ortografie a luat o turnură politică. Cu 25 de ani în urmă, scriitorul Jean d’Ormesson a aplaudat simplificarea unor reguli de ortografie, în numele modernităţii şi al fluidităţii de gîndire. Intr-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, el îşi exprimă însă, în prezent dezacordul. Pentru simplul motiv că oamenii erau, cu 25 de ani în urmă, într-o altă stare de spirit, mai optimişti şi mai încrezători în viitor, în timp ce astăzi sunt mai pesimişti şi mai preocupaţi de ceea ce le va aduce viitorul.

Ne-am putea întreba, în urma acestui tip de răspuns, ce "are capra cu varza". Ei bine, are, spune Jean d’Ormesson (devenit între timp academician). Pentru că, mai arată el, o altă reformă regresivă este în curs, cea a şcolilor generale, iar guvernul, ca să distragă atenţia, relansează acum problema ortografiei. Intr-un spaţiu ultra-politizat pentru cel al Franţei nu este de mirare că în tabăra dreptei relansarea discuţiei despre modificarea unor reguli de ortografie este o nouă ocazie pentru a critica guvernul.

De fapt, spun unele voci din opoziţie, ceea ce vrea stînga este o nivelare a spiritelor prin aducerea lor la o linie comună de mediocritate. Regulile de ortografie sunt, printre altele, şi jaloane ale gîndirii, afirmă cei mai virulenţi păzitori ai vechiului templu ortografic. Ori, continuă ei, simplificarea limbajului nu poate duce decît la o tot mai avansată infantilizare a spiritelor şi la spălare pe creier.