Atentatele din noiembrie 2015 mai fac o victimă : Pinacoteca din Paris

Anunţul privind închiderea Pinacotecii a venit printr-un comunicat semnat de Marc Restellini, preşedintele şi fondatorul muzeului. Se ştia déjà de ceva vreme că instituţia era în dificultate financiară dar totuşi vestea închiderii sale, practic de la o zi la alta – anunţul oficial a fost făcut de abia vineri, adică cu trei zile înainte de a pune cheia sub preş - a surprins pe multă lume.

Frecventarea muzeului era în cădere liberă ; Pinacoteca a pierdut un sfert dintre vizitatori săi în ultimii doi ani din cauza situaţiei economice. « Atentatele din noiembrie care au îndoliat Parisul au fost lovitura fatală şi pentru Pinacotecă » spune Restellini. El invocă în paralel şi chiriile extrem de ridicate pentru cele două localuri ale instituţiei, circa 300 de mii de euro pe lună.

Pinacoteca, muzeu privat – deci fără nicio subvenţie de la stat – câştiga bani doar din vânzarea de bilete şi din obiectele comercializate în magazinul său specializat. Pinacoteca este instalată în place de la Madeleine din 2007 încoace. Mai întâi întinsă pe 2.000 de metrii pătraţi, instituţia culturală se extinde la doi paşi de prima adresă cu încă 3.000 de metrii în 2011. Problema este că zona în care este implantată Pinacoteca e mai degrabă asociată cu Iuxul decât cu cultura. In peisajul cultural parizian, Pinacoteca se evidenţiază apoi printr-o programare originală, uneori controversată. De-a lungul anilor, ea a propus vizitatorilor expoziţii extrem de variate dar de calităţi inegale. « Van Gogh – Hiroshige », « Kâma Sûtra », « Armata chineză din lut din Xi’an » sau « Maeştrii olandezi din secolul 17 » nu sunt decât câteva dintre cele care i-au marcat cel mai mult pe amatorii de artă. Dar care uneori au provocat şi polemici în lumea extrem de codificată şi rigidă a lumii artelor.

Marc Restellini, istoric de artă ca formaţie dar şi manager ambiţios, promite că va redeschide în următorii 3-4 ani două alte Pinacoteci la Paris ; una dedicată artei contemporane şi o a doua consacrată sculpturii şi artelor primare. « Ambele însă în localuri mai suportabile din punct de vedere economic » precizează Restellini. Colecţiile « permanente » ale Pinacotecii – formate din opere împrumutate de colecţionari privaţi – vor fi redistribuite în aceste viitoare structuri pariziene dar şi la Pinacoteca din Singapore, acolo unde muzeul parizian şi-a deschis anul trecut prima filială în străinătate. Dealtfel, dezvoltarea acestor structuri în alte ţări va continua, în particular în Asia şi în Orientul apropiat.

De notat că închiderea Pinacotecii pariziene pune capăt prematur şi unei expoziţii de fotografii ale lui Karl Lagerfeld, expoziţie iniţial programată să dureze până pe 20 martie.