Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Summit UE – Turcia pe fond de diviziuni şi dileme privind imigraţia

2015-10-16t153603z_943663952_gf10000247377_rtrmadp_3_europe-migrants-greece_0.jpg

Urmele unui naufragiu în octombrie 2015
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Uniunea Europeană încearcă din nou să negocieze cu Turcia un plan pentru frînarea fluxului migrator. Intre timp presiunea migratorie a făcut noi victime, 18 persoane s-au înecat duminică 6 martie în urma unui naufragiu în largul coastelor turceşti, nu departe de staţiunea Didim. Politica migratorie a europenilor este însă departe de a fi sub semnul unităţii şi al coerenţei.

In contextul actualei crize a migranţilor, Turcia diţine cheia soluţiei. Este părerea multor comentatori, de unde şi această nouă reuniune la vîrf turco-europeană găzduită de Bruxelles. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a efectuat un turneu de consultări în Balcani este de părere că un "consens" european ar putea fi găsit în jurul unei "strategii globale", cu condiţia ca membrii Uniunii Europene să dea dovadă de mai multă loialitate.

Donald Tusk mai afirmă, printre altele, că ar trebui aplicate strict acordurile de liberă circulaţie din cadrul spaţiului Schengen şi să nu fie lăsaţi să intre în Grecia decît persoanele care depun o cerere de azil în această ţară. In paralel el preconizează expulzarea tuturor migranţilor economici, iar Turcia, în semn de bunăvoinţă, a aceptat repatrierea, din Grecia, a 800 de migranţi magrebini.

In prezent cam 2000 de migranţi debarcă zilnic pe coastele Greciei, ceea ce însamnă totuşi de trei ori mai puţin decît în octombrie anul trecut. O mare problemă, pentru europeni, reprezintă însă reţelele de traficanţi de fiinţe umane bazate în marea lor majoritate în Turcia, şi care nu pot fi dezmembrate fără ajutorul Ankarei. Unele dintre ele funcţionează ca nişte agenţii care garantează "reuşita" tranzacţiei, iar traficanţii îşi încasează banii numai după ce imigrantul a ajuns la destinaţie.

Europa rămîe însă divizată în faţa acestei crize: o Europă identitară se schiţează în Balcani, în centrul şi în estul continentului, gata să se înconjoare cu sîrmă ghimpată, în timp ce celelate ţări ezită între dileme morale şi o realitate care îi depăşeşte pe oamenii politici.