Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Literatura română la Salonul cărţii de la Paris sub semnul dadaismului

tristan-tzar-1921.jpg

Tristan Tzara fotografiat de Man Ray
Image source: 
credit foto: wikiart.org

Joi 16 martie are loc la Paris deschiderea oficială a Salonului internaţional al cărţii, ajuns la a 36-a ediţie. Standul românesc este pus sub semnul avangardei, mai precis al curentului Dada pentru că în urmă cu o sută de ani printre artiştii revoltaţi care se adunau la Cabaretul Voltaire de la Zürich se afla şi un poet venit din România, Tristan Tzara. Evocăm în cele ce urmează, cu Matei Vişniec şi cu eseistul Petre Răileanu, acest "vînt avangardist" plecat dinspre Est.

"Nous sommes tous un peu dada"

Anul acesta s-au multiplicat în România, în Franţa dar şi pe alte meridiane culturale evocările şi manifestările omagiale dedicate dadaismului. Programul de întîlniri şi de dezbateri la standul românesc este pus sub semnul personalităţii lui Tristan Tzara şi al unui slogan "literar" extrem de inspirat: "Nous sommes tous un peu dada". Este ca şi cum am spune "toţi suntem puţin nebuni", iar pentru sfera artistică nimic un este mai recomandabil decît un grăunte de "nebunie". Pentru că fără un grăunte de originalitate, de revoltă, de contestaţie, domeniul artei ar fi de o teribilă monotonie.

Sigur, curentul Dada a trecut oarecum în extrema cealaltă şi a dinamitat totul, dar într-un context care permitea acest tip de îndoială metafizică, pentru că în 1916 Europa se afla în plin război mondial, altfel spus în plină tentativă de sinucidere în masă. Artiştii contestatari de la Cabaretul Dada de la Zürich erau, într-un fel, un reflex al unei Europe care încerca în mod demenţial să iasă din istorie.

Vă propun să ascultăm însă în cele ce urmează părerea unei specialist, eseistul şi scriitorul Petre Răileanu, care s-a dedicat de mulţi ani studiului avangardei. Iar cea mai recentă carte a sa, apărută la Bucureşti la Editura "Tracus Arte" se intitulează "Dada în direct". O carte care poate fi răsfoită şi cumpărată în aceste zile la standul românesc de la Salonul cărţii de la Paris.

Interviu Petre RAILEANU

Efervescenţă literară la standul românesc

La standul românesc se va discuta deci despre avangardă dar nu numai. Temele sunt extrem de variate anul acesta. O masă rotundă îi este rezervată scriitorului Paul Goma văzut ca un martor al exilului. Vineri 18 martie se va vorbi despre istoria Transilvaniei, despre Liviu Rebreanu şi Cezar Petrescu, dar şi despre traduceri. Sîmbătă intră în scenă Emil Cioran pornind de la o carte scrisă de Eugen Simion şi publicată în Franţa. Duminică este rezervată o tranşă orară istoriei, cu o dezbatere animată de Matei Cazacu, dar şi poeziei, pornind de la întrebarea dacă poetul nu reprezintă conştiinţa vinovată a timpului său.

Imposibil de la acest microfon să vă ofer toate detaliile întîlnirilor şi lansărilor de carte pe care le propune România la Salonul de carte de la Paris, informaţiile figurează pe mai multe site-ul printre care cel al Institutului Cultural Român din capitala Franţei. Remarc doar faptul că există în continuare o formidabilă echipă de traducători francezi care crede în valenţele literaturii române, şi îi citez doar pe cîţiva: Laure Hinckel, Nicolas Cavaillès, Jean Louis Courriol, Philippe Loubière, Fanny Chartres…

In jur de 40 de ţări sunt invitate anul acesta la Salonul cărţii de la Paris, şi sper ca literatura română să-şi menţină şi să-şi amplifice vizibilitatea în Franţa. Si mai ales să-şi consolideze imaginea pe care şi-a ameliorat-o din 2013 încoace cînd literatura română a fost invitatul de onoare al Salonului.

 

Petre Raileanu despre cartea sa "Dada în direct"