Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atentatele de la Bruxelles, o sfidare la adresa unei Europe dezunite în faţa terorismului – Le Figaro

ce_figaro.jpg

Sediul Comisiei europene se aflà la 300 de metrii de statia de metrou Maelbeek, vizatà marti de teroristi. Drapelele au fost coborâte în bernà pe toate clàdirile oficiale
Sediul Comisiei europene se aflà la 300 de metrii de statia de metrou Maelbeek, vizatà marti de teroristi. Drapelele au fost coborâte în bernà pe toate clàdirile oficiale
Image source: 
François Bouchon

Sub titlul « Atentatele de la Bruxelles sunt o sfidare la adresa unei Europe dezunite în faţa terorismului » ziarul francez Le Figaro publică o analiză a situaţiei create după atacurile de marţi. In esenţă, cotidianul conservator notează că « Franţa este singura ţară cu adevărat mobilizată contra jihadismului. Germania este focalizată pe chestiunea migranţilor iar Londra pe Brexit. »

Lovind în inima Europei, în capitala Uniunii şi NATO, jihadiştii din organizaţia stat islamic ne-au reamintit cât de tare urăsc ei valorile occidentale, libertatea şi democraţia. Totodată, prin atacurile de la Bruxelles, au confirmat dimensiunea europeană a luptei lor şi au prevenit că această luptă nu se limitează doar la ţări precum Franţa care intervin militar în afara graniţelor lor jucând un rol în marile crize internaţionale, notează analista de la Le Figaro.

In primele lor reacţii după atacurile de la Bruxelles, liderii europeni par să fii realizat amploarea pericolului care pândeşte modelul politic şi cultural al continentului. « Toată Europa a fost lovită » spunea încă de marţi preşedintele francez François Hollande. Ministrul german de interne afirma de partea sa că « atacul terorist nu viza doar Belgia ci şi libertatea noastră. » In fine, într-un comunicat comun cei 28 au denunţat « un atac contra societăţii noastre deschise şi democratice ».

Intrebarea care se pune, continuă Le Figaro, este dacă după emoţia, şocul şi promisiunile de solidaritate, cei 28 de aliaţi europeni se vor uni în sfârşit pentru a-şi reduce vulnerabilitatea, pentru a face faţă frontal ameninţării ? Sau oare se vor refugia din nou în spatele liniilor lor naţionale ?

O analiză a trecutului foarte recent nu ne îndeamnă deloc să fim optimişti. In funcţie de istoria şi poziţia lor geografică, ţările europene nu au aceeaşi percepţie a ameninţării. Estul se teme mai ales de Rusia lui Vladimir Putin în timp ce Sudul e mai degrabă preocupat de ameninţarea teroristă. Germania e obsedată de criza migranţilor iar Marea Britanie de Brexit.

Franţa e singură pe frontul anti-jihadist...

Din Sahel până în Levant, Franţa e singura ţară europeană care combate de ani de zile terorismul cu care este dealtfel confruntată din anii ’90. In timp ce mai toată lumea se reînarmează, statele europene consacră tot mai puţini bani din bugetul lor, déjà insuficient, Apărării. Asta în contextul în care armatele franceze, tot mai solicitate, sunt sub tensiune.

Ajutorul nu va veni de la Washington. In ciuda discursurilor sale, de când a fost ales, Barack Obama se tot retrage din Orientul apropiat şi mijlociu cu riscul de a lăsa astfel în prima linie o Europă slabă şi divizată.

După cele de la Paris, oare atentatele de la Bruxelles vor fi electroşocul de care are nevoie Europa pentru a se uni şi salva ? se întreabă retoric Le Figaro. Ministrul francez de interne îşi doreşte o « întărire a luptei antiteroriste europene ». Premierul francez Manuel Valls vrea ca parlamentul european să adopte de urgenţă PNRul – registrul de date ale pasagerilor aerieni. Teoretic, multiplicarea atentatelor teroriste ar trebui să-i convingă pe europeni şi americani să-şi întărească alianţele. Ar trebui să împingă statele membre să regândească arhitectura securităţii în Europa, punând pe picioare o strategie globală. Ar putea însă apărea şi o reacţie contrară, o repliere a naţiunilor şi o creştere a populismelor.

Mulţi consideră că Europa este prea slabă şi prea dezunită ca să se confrunte cu trei crize în acelaşi timp : migranţii, terorismul şi Brexit. Mai ales într-un context de stagnare economică, de criză de încredere în instituţii şi de nou « război rece » cu Rusia. De răspunsul pe care-l va aduce Uniunea europeană ameninţării teroriste va depinde în parte şi viitorul ei, conchide analista de la Le Figaro.

Pe un ton similar, editorialistul ziarului de seară Le Monde scrie şi el. « Europa a demonstrat că este incapabilă să aibă cea mai mică viziune strategică, în Orientul apropiat sau altundeva. Acest lucru o face şi mai vulnerabilă. Pentru Europa, bătălia contra terorismului a devenit aşadar o probă a adevărului » e de părere Le Monde.

Atentatele de la Bruxelles, o sfidare la adresa unei Europe dezunite în faţa terorismului