Pericole nucleare într-o lume nesigură

Cînd Barack Obama preconiza o lume fără arme nucleare

In 2009, aflat la Praga, preşedintele american Barack Obama a rostit un discurs istoric în care şi-a detaliat viziunea sa în privinţa unei lumi "fără arme nucleare". El va părăsi puterea în ianuarie anul viitor fără să lase în urma sa o lume mai sigură. Dimpotrivă, în raport cu anul 2009 lumea de astăzi este mai complicată, mai tensionată, cu focare de criză mai numeroase. Singurul mare succes al lui Barack Obama rămîne acordul negociat cu Iranul, care a acceptat să-şi sisteze, cel puţin pentru moment, programul nuclear. In rest ameninţările nucleare persistă, începînd cu cele legate de "bombele murdare" pe care ar putea să le fabrice teroriştii.

Faţă de anul 2009, luat ca referinţă, şi comunitatea internaţională este mai divizată. Intre timp relaţiile dintre ruşi şi americani s-au răcit serios, iar Vladimir Putin nici nu a venit la "summit"-ul de la Washington. In stilul care îl caracterizează el a afirmat că nu înţelege la ce foloseşte acest tip de reuniune. Washington-ul a ţinut să precizeze însă că, în ciuda climatului relativ glacial, dialogul cu ruşii este menţinut. Si pe bună dreptate întrucît Rusia deţine cel mai mare stoc planetar de materii nucleare civile, fiind în acelaşi timp extrem de vulnerabilă la capitolul securităţii. Occidentalii se tem de fapt că traficul de toate genurile care cangrenează Rusia precum şi corupţia endemică ar putea permite accesul unor indivizi periculoşi la materiale nucleare.

Problema stocurilor de uranium îmbogăţit

Cotidianul Le Monde evocă problema stocurilor de uranium îmbogăţit care există pe glob şi arată că 12 state au acceptat să renunţe la ele. Sunt enumerate astfel Ucraina, Ungaria, Republica Cehă, Uzbekistanul şi România. In lume, spun experţii, rămîn însă suficiente stocuri de uranium îmbogăţit, cu care s-ar putea fabrica nu o mie, nu zece mii ci două sute de mii de bombe de tipul celei de la Hiroşima. Agenţia Internaţională pentru energie atomică a repertoriat, în ultimii 20 de ani, peste 2800 de incidente legate de traficul cu materiale nucleare, de pierderi de astfel de materiale sau de posedarea ilegală a lor.

Recent, atentatele de la Bruxelles au stîrnit o nouă îngrijorare. S-a dovedit că un inginer specializat în industria nucleară era urmărit şi filmat de doi kamikaze islamişti. Casa Albă a propus între timp Bruxelles-ului să accepte sprijin american pentru protejarea infrastructurilor nucleare belgiene. Un scenariu extrem de îngrijorător este cel al unui eventual atac jihadist împotriva unei centrale nucleare, acţiune care ar putea avea loc şi sub formă de cyber-atac.

Regimul dictatorial de la Fenian rămîne şi el un fel de "necunoscută nucleară", iar Le Monde publică un articol intitulat "Si dacă, în materie de capacitate nucleară, Coreea nu blufează?"

Experţii constată că de 20 de ani nici una din strategiile adoptate de comunitatea internaţională şi mai ales de Statele Unite nu a dus la oprirea ambiţiilor nucleare ale Coreii de Nord. Sigur, americanii rămîn sceptici în ce priveşte capacitatea reală a nord-coreenilor de a lansa ogive nucleare la mare distanţă, dar totul rămîne incert cînd vine vorba de acest regim.

Mai semnalez prezenţa la Washington a unui "aliat controversat" al occidentalilor, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Gazda sa, Barack Obama, a evitat să-l onoreze cu o întîlnire între patru ochi, expresie a tensiunilor care au apărut în ultimul timp între Washington şi Ankara în contextul războiului din Siria.