Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


SUA şi NATO revin cu adevărat în estul Europei ?

Trupe NATO

Oare SUA şi NATO revin cu adevărat în estul Europei ? Care sunt noile date ale problemei – strategice – în această parte a continentului ? Europa de est chiar se poate simţi protejată de recentele deciziii NATO şi americane ? Iată doar câteva din întrebările pe care le ridică o lungă analiză publicată de ziarul francez Le Figaro.

Tancurile americane revin în Europa de est, lucru nemâintâlnit de când s-a prăbuşit Uniunea sovietică. Incepând cu februarie anul viitor, o brigadă blindată americană va fi desfăşurată prin rotaţie în şase ţări din Europa de est : Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Un semnal puternic din partea Pentagonului cu scopul de a putea face faţă unei eventuale agresiuni ruseşti, notează Le Figaro.

Anexarea Crimeeii în martie 2014, urmată de agresarea rusă din estul Ucrainei i-a convins pe americani să-şi multiplice cu 4 cheltuielile destinate prezenţei lor militare în Europa. Tabăra occidentală e îngrijorată de ambiţiile Moscovei în Europa orientală şi de est. E şi motivul pentru care NATO a luat măsuri încă din primăvara 2014 pentru a-i linişti pe membrii săi est-europeni : a deschis centre logistice, a trimis avioane de vânătoare în ţările baltice şi vase mai multe în marea Baltică şi în marea Neagră.

Desfăşurarea unei brigăzi americane reprezintă totuşi o răsturnare a tendinţei, notează Le Figaro. Trecem de la asigurări la disuasiune iar declaraţiile comandantului suprem al forţelor NATO din Europa sunt fără ambiguitate : o Rusie agresivă implică necesitatea unei noi strategii pentru continentul european, spunea generalul Philip Breedlove. Si cum a reacţionat Moscova în faţa acestei situaţii ? se întreabă mai departe ziarul francez.

Rusia a pus în gardă contra unei staţionări permanente de trupe de luptă NATO la frontierele sale. Kremlinul consideră că această decizie ar contraveni actului fondator NATO-Rusia. Semnat în 1997, acest document interzice staţionarea permanentă a unor forţe combatante în fostele republici sovietice. Pe lângă faptul că desfăşurarea brigăzii americane nu va fi « permanentă » întrucât se va deplasa rând pe rând în diferitele ţări, multă lume în Europa consideră că Rusia a rupt déjà pactul cu Alianţa nord-atlantică anexând o parte a Ucrainei.

Din acel moment, relaţiile nu au făcut decât să se degradeze tot mai mult ; premierul rus Dmitri Medvedev a vorbit despre un nou război rece iar fostul şef al diplomaţiei ruse, Igor Ivanov, a estimat de partea sa că escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Occident a dus lumea în pragul unui război mondial mai mult ca niciodată în ultimii 25 de ani.

Cum privesc est-europenii planul american ?

Tările est-europene consideră că proiectul american este insuficient şi nu va permite protejarea Europei orientale de un eventual atac rusesc. Multe state din aceea zonă se simt dotate cu un statut de « calitatea a doua » în materie de protecţie şi cer deci o prezenţă mai mare a trupelor NATO. Ca să-şi susţină discursul, aceste state reamintesc că Rusia şi-a desfăşurat şi ea rachete anti-rachete S400 în enclava de la Kaliningrad, dar şi în Crimeea şi în Siria pe baza de la Lattaquié la care se adaugă proiectul Moscovei de a construi o nouă bază în Belarus.

Si pentru Le Figaro, noua brigadă desfăşurată începând cu anul viitor în Europa de est nu repune în cauză dezangajarea generală a lui Barack Obama din aceea zonă. Efectivele globale americane rămân neschimbate în Europa – 62 de mii de soldaţi faţă de 330 de mii la sfârşitul războiului rece. Seful casei albe nu crede că Rusia şi-a regăsit capacităţile de pe vremuri. Faptul că a invadat Crimeea şi încearcă să-l apere pe Bashar al-Assad nu face din Vladimir Putin un actor major, explică Obama citat de Le Figaro. Rămâne de văzut în acest context dacă europenii se vor impolica poate ei mai mult. Răspunsul ziarului conservator francez este sceptic : chiar dacă cheltuielile militare europene nu mai scad, ba chiar cresc un pic graţie Poloniei şi statelor baltice, pe fondul problemei, nimeni în Europa nu e gata să sprijine iniţiativa americană. Nici măcar principalele puteri militare de pe continent.

Marea Britanie este concentrată pe Brexit iar Franţa e déjà solicitată pe alte fronturi : în Africa, în Sahel şi în Orientul apropiat şi mijlociu. Lipsă de consens, lipsă de bani, Europa rămâne deci pentru moment pe lista abonaţilor absenţi, conchide Le Figaro.

 
SUA şi NATO revin cu adevărat în estul Europei ?