Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria: alegeri denunţate de opoziţie şi incertitudini în privinţa păcii

2016-04-13t085837z_907376371_gf10000380816_rtrmadp_3_mideast-crisis-syria_0.jpg

Bachar al-Assad votînd pe 13 aprilie 2016
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Negocierile de pace legate de Siria urmau să fie reluate astăzi la Geneva, în timp ce pe teren regimul organizează alegeri legislative. Denunţate de opoziţie ca un fel de "mascaradă", criticate în Occident, inclusiv în Franţa, scrutinul îi serveşte preşedintelui Bachar al-Assad mai ales ca un fel de gesticulaţie mediatică. Revista franceză L’Express vede totuşi în faptul că regimul de la Damasc supravieţuieşte de cinci ani o "revanşă" a preşedintelui sirian, deşi este greu de crezut că el va reuşi să reia sub control întregul teritoriul sirian.

La ce folosesc aceste alegeri care se desfăşoară doar pe o treime din teritoriul sirian şi care sunt boicotate de opoziţie? Intrebarea este legitimă şi şi-o pun mulţi comentatori, cu menţiunea că Bachar al-Assad nu se află la prima operaţiune mediatică de acest gen. De la izbucnirea războiului el a mai organizat o dată alegeri legislative, în 2012. De la Damasc se anunţă că 3500 de candidaţi sunt în competiţie pentru desemnarea a 250 de deputaţi. Inutil se precizat că toţi aceştia îl sprijină pe Bachar al-Assad şi sunt o emanaţie a partidului Baas care conduce Siria cu o mînă de fier de peste 50 de ani.

In mod simbolic, pentru a-şi sărbători victoria obţinută recent la Palmira, regimul a deschis un birou de votare chiar la intrarea în muzeul arheologic, devastat după perioada de ocupaţie a oraşului de către Organizaţia statul islamic. In oraşul Alep, al doilea ca mărime din Siria, alegerile au loc doar în cartierele controlate de regim. "O farsă de mari proporţii", "un scrutin ilegal"… Criticile sunt numeroase în privinţa acestor legislative, denunţate şi la Paris ca fiind un "simulacru electoral". Purtătorul de cuvînt al ministerului de externe francez consideră că aceste alegeri ar fi trebuit să se ţină sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în conformitate cu criteriile internaţionale de transparenţă şi echitate.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră însă că aceste alegeri sunt preferabile vidului politic şi juridic. Si că după adoptarea noii constituţii siriene vor fi organizate altele, de natură să asigure tranziţia spre noul sistem politic care ar urma să fie instaurat în Siria.

Pe plan militar, însă, încetarea focului intrată în vigoare pe 27 februarie este din ce în ce mai fragilă. Observatorii cred că toate facţiunile se pregătesc de fapt pentru o nouă bătălie decisivă: regimul de la Damasc, jihadiştii Organizaţiei statul islamic, Frontul Al-Nostra apropiat de Al Qaida, precum şi diversele grupuri rebele. Singurul scenariu plauzibil pentru viitor este de fapt fragmentarea ţării şi mascarea acestui eşec sub o structură de stat federal.

In revista L’Express, analistul Christian Makarian constată cu amărăciune că Franţa, care avut timp de secole relaţii apropiate cu Siria, nu joacă un rol major în soluţionarea conflictului. Multă vreme poziţia oficială a diplomaţiei franceze a fost de a pune pe acelaşi plan atît regimul de la Damasc cît şi Organizaţia statul islamic. Abia anul trecut preşedintele François Hollande a desemnat ca ţintă principală statul islamic jihadist. Pentru moment, mai arată l’Express, numai Moscova şi Washington-ul deţin cărţile majore în vederea soluţionării conflictului, iar "cuplul" John Kerry / Serghei Lavrov este singurul care se activează cu şanse de reuşită în culise.

La fel ca şi pe vremea războiului rece, americanii şi ruşii se concertează pentru a impune soluţii de pace adaptate intereselor lor.