Austria: măsuri de limitare a fluxului migrator pe fond de ofensivă a extremei drepte

O legislaţie care s-ar putea traduce prin "imigraţie zero"

Austria s-a dotat cu o lege care permite decretarea unei "stări de urgenţă migratorie" un dispozitiv cu totul nou în Europa şi în virtutea căruia autorităţile de la Viena pot practic suprima dreptul de azil, sau îl pot suspenda total pentru un timp. In 2015 Austria a primit 90 000 de refugiaţi, şi este greu de imaginat că acest fenomen nu ar avea nici o legătură cu scorul impresionant obţinut recent la primul tur al prezidenţialelor de candidatul extremei drepte.

Fenomenul nu este însă tipic austriac, în mai multe ţări ale Europei presiunea migratorie are ca efect o deplasare a electoratului spre forţele politice care promit oprirea fluxului de refugiaţi, repatrierea forţată a clandestinilor, limitarea ajutoarelor sociale destinate străinilor precum şi alte măsuri destinate să limiteze atractivitatea continentului european pentru milioanele de năpăstuiţi ai soartei din Africa, Orientul apropiat şi mijlociu şi chiar regiuni mai îndepărtate din Asia.

Iată o frază pronunţată la Viena, în engleză, de Ban Ki-moon, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite: "Sunt preocupat de faptul că ţările europene adoptă astăzi măsuri politice din ce în ce mai restrictive privind imigraţia şi refugiaţii".

O declaraţie destinată deci şi altor capitale făcută de un om care şi el, pe vremuri, a fost refugiat. La vîrsta de 6 ani Ban Ki-moon părăsea Coreea împreună cu părinţii săi în contextul unui război care urma să divizeze ţara şi să producă imense drame şi frustrări. Constat, personal, că în ultimul timp au fost formulate, sub diferite forme, mai multe avertismente în direcţia europenilor, pentru a-şi strînge rîndurile şi a renunţa la tentaţii politice de genul "scapă cine poate". Week-end-ul trecut, preşedintele american Barack Obama a încercat să le spună cam acelaşi lucru europenilor. I-a sfătuit să rămînă uniţi şi să adopte o politică comumă în materie de imigraţie.

Imaginea Europei este în prezent în plină degradare, pentru că Europa îşi trădează de fapt idealurile pe care le-a apărat cu fermitate şi în virtutea cărora şi-a cîştigat o anumită autoritate morală planetară. Sigur, ea nu trebuie să accepte nici şantajul migratoriu, aşa cum încearcă să-l practice Turcia, dar nici să se fărămiţeze în 28 de identităţi care să se înconjoare fiecare cu sîrmă ghimpată.

El Dorado european îşi închide porţile

Este simptomatic, de exemplu, faptul că autorităţile austriece i-au iritat foarte tare pe italieni întrucît Viena a evocat perspectiva închiderii unor posturi de frontieră cu Italia. 

O barieră de patru sute de metri ar putea fi construită în zona trecătorii de la Brenner, ceea ce l-a făcut pe premierul italian Matteo Renzi să declare: acest proiect contravine în mod ruşinos regulilor europene şi se situează în contra-sens faţă de istorie, logică şi viitor.

Revenind la Austria, am putea spune că ea face acum toate eforturile posibile pentru a deveni "dezagreabilă" în ochii candidaţilor la azil care aşteaptă cu sutele de mii pe ţărmurile libiene şi mai ales turceşti în speranţa că vor efectua marea traversare spre Europa. După ce au fost considerate un veritabil El Dorado de către refugiaţi, Austria, Germania, Danemarca, Norvegia încep să se arate infinit mai prudente. Austria, în acest context, a avut şi o poziţie geografică să spunem "crucială", întrucît sprea ea s-au îndreptat atît refugiaţii care au luat anul trecut "ruta italiană" cît şi cei care au luat "ruta balcanică". In momentul culminant al crizei, cînd sute de mii de refugiaţi tranzitau prin Austria, generozitatea cu care aceştia au fost primiţi şi ghidaţi au atras cuvintele de laudă ale presei şi ale Bruxelles-ului faţă de marea coaliţie a cancelarului social-democrat Werner Faymann cu vice-cancelarul conservator Reinhold Mitterlehner.

De atunci însă sondajele încep să dea drept cîştigătoare la viitoarele legislative formaţiunea de extremă dreapta… Si nu altcineva decît candidatul acesteia, Norbet Hofer, a ieşit primul la primul tur de scrutin al prezidenţialelor, cu un scor impresionant de 35 la sută din voturi. Ceea ce unii au numit un "tsunami" politic va continua probabil să marcheze viaţa politică austriacă şi chiar viaţa Europei. Dar tocmai în astfel de situaţii, o politică unitară a Uniunii europene în materie de imigraţie, adoptată la unison şi aplicată cu fermitate, fără a închide porţile dar şi fără a permite demolarea casei comune, ar putea constitui un baraj în faţa extremismului.