Dezastru la Alep, patrimoniul cultural al umanităţii grav afectat

Mulţi editorialişti au afirmat, din februarie încoace, că acest acord de încetare a focului este de fapt o pauză cerută de beligeranţi pentru a se pregăti mai bine în vederea reluării luptelor. Alep, metropolă din nordul Siriei, considerată înainte de război drept capitala economică a ţării, este divizată din 2012 între forţele regimului şi insurgenţi. Spitalele au continuat însă să funcţioneze, în pivniţe şi subsoluri, asistate de organizaţii precum Crucea Roşie Internaţională şi Medici fără frontiere. Editorialiştii francezi consideră că în prezent Bachar al-Assad atacă spitalele pentru a le transmite rebelilor un anumit mesaj, şi anume că nu vor mai avea posibilitatea să se refugieze nicăieri, nici măcar pentru îngrijiri medicale.   

Oficial, încetarea focului decisă pe 27 februarie este încă valabilă în Siria. In realitate, în ultima săptămînă în jur de 200 de persoane şi-au găsit moartea pe fond de lupte şi bombardamente. Potrivit Agenţiei France Presse, ruşii şi americanii ar fi negociat în ultimile zile un plan de "revenire la calm" pe alte două fronturi, în nord-estul Siriei şi în regiunea din estul Damascului considerată ca un rezervor de insurgenţi în imediata apropiere a capitalei. Zona Alep pare să fie însă exclusă din acest plan de "revenire la calm" care ar trebui să fie aplicat începînd de sîmbătă dimineaţă.

Reluarea luptelor în Siria intervine şi pe fondul eşecului de la Geneva unde discuţiile inter-siriene în vederea găsirii unui acord de pace au fost sistate săptămîna aceasta. Alep rămîne însă un teribil simbol al dezastrului din Siria. Situat într-o regiune strategică, între Mediterana şi fosta Mesopotamie, oraşul are 4000 de ani de existenţă, fiind unul dintre cele mai vechi din lume. Inainte de război el număra două milioane cinci sute de mii de locuitori şi din 1986 citadela sa, o bijuterie arhitectonică, figura pe lista patrimoniului mondial întocmită de UNESCO. Edificii care au fost construie cu migală timp de trei secole începînd de prin anul o mie au ajuns acum ruine de nerecunoscut. Clădiri centenare din zona comercială au fost distruse de flăcări.

Aviaţia rusă, care a intervenit împotriva rebelilor, a contribuit şi ea la distrugerea oraşului, poate tot atît cît aviaţia siriană. Alep reprezintă o imensă pierdere pentru întreaga umanitate, dar mai ales pentru civilizaţia musulmană. Situaţia la Alep a fost cu atît mai dramatică cu cît iniţial, în iulie 2012, cînd rebelii sirieni au pus mîna pe arme, adversarii lui Bachar al-Assad au controlat practic cea mai mare parte a oraşului.

Un înalt comisar ONU denunţă în context “dispeţul monstruos” al tuturor părţilor implicate în conflict pentru vieţile civililor. Iar marile puteri, deci implicit Rusia şi Statele Unite, sunt văzute de acest comisar drept complici indirecţi responsabili pentru moartea a sute de mii de oameni şi exodul cîtorva milioane.

Toată mediatizarea în jurul aşa-zisei încetări a focului a fost deci o perdea de fum, pentru că războiul din Siria intră de fapt într-o nouă fază de atrocitate după ce pînă acum au murit 270 000 de oameni, dintre care 13 500 de copii.

La Alep, în partea controlată de rebeli, se mai află însă 250 000 de locuitori, într-o situaţie sanitară şi materială deplorabilă, iar ei riscă să fie în curînd următoarele victime.