Franţa îşi înăspreşte planul anti-radicalizare

« Combaterea jihadismului este marea sfidare a generaţiei noastre » a declarat la conferinţa de presă premierul Manuel Valls. O întâlnire cu ziariştii menită să prezinte opiniei publice 80 de măsuri – dintre care doar vreo 50 sunt cu adevărat noi - destinate să combată fenomenul radicalizării după ce începând cu 2014 fuseseră lansate o serie de alte proiecte similare.

Pentru noul plan se vor debloca în următorii doi ani 40 de milioane de euro suplimentari. Printre măsurile anunţate acum se numără deschiderea în fiecare regiune a Franţei a unui centru anti-radicalizare. Până la finele anului viitor fiecare din cele 13 regiuni franceze va avea deci centrul ei de « reintegrare, de reinserţie a persoanelor radicalizate sau pe cale să devină radicalizate ». Fiecare astfel de centru va acorda şi loc de cazare acestor persoane. O primă structură de acest fel ar urma să fie inaugurată în vară în departamentul Indre-et-Loire urmând să primească o serie de voluntari. Până la sfârşitul anului, un al doilea centru îşi va deschide porţile, de această dată însă cazurilor « mai grele », pentru cei reveniţi de exemplu din Siria.

Un « consiliu ştiinţific permament » axat pe radicalizare şi terorism

Guvernul francez vrea să dubleze în viitorul apropiat şi capacitatea de luare în grijă, de protejare a persoanelor sau familiilor ameninţate de radicalizare. Astăzi doar 1.600 de tineri şi 800 de familii, toate voluntare, sunt astfel ocrotite de stat.

Tot în cadrul noului plan s-a anunţat creşterea efectivelor în serviciile de informaţii care lucrează în particular în penitenciare. Trebuie ştiut că din cei circa 66.000 de prizonieri din Franţa, 1.500 ar fi concernaţi de islamul radical.

O altă măsură vizează instaurarea unui « consiliu ştiinţific permament » axat pe radicalizare şi terorism. Acest consiliu ar putea coordona o reţea de cercetare şi combate propaganda jihadistă

În fine, noul plan guvernamental reia şi o serie de măsuri conţinute în reforma penală actualmente discutată în parlament. Se extinde astfel perioada de siguranţă, de securitate, a pedepsei cu închisoarea de la 22 la 30 de ani. O pedeapsă « planşeu », minimă deci, pe care deţinutul o va face oricât de exemplar s-ar comporta după gratii. Nu în ultimul rând, guvernul de la Paris doreşte să reintroducă, să fie aplicată « à la lettre » adică realmente pedeapsa de închisoarea pe viaţă în cazul actelor de terorism.

Care sunt cifrele oficiale privindu-i pe jihadiştii francezi ?

În aprilie anul acesta guvernul de la Paris a estimat că peste 2.000 de oameni din Frani plecat să îngroaşe rândurile jihadiste din Siria şi Irak. Alţi 9.300 de indivizi au fost semnalaţi ca fiind « violent radicalizaţi ». Dintre aceştia, o treime ar fi femei şi 20% minori.

Manuel Valls a anunţat de asemenea că din cele 15 proiecte de atentate dejucate din 2013 încoace, 6 erau planificate de indivizi reîntorşi din zona siriano-irakiană, zonă în care s-ar mai afla 627 de francezi, « contingentul cel mai important din Europa » nota şeful guvernului de la Paris.