« Bacalaureat » şi Cristian Mungiu, ridicaţi în slăvi de critici

Revista L’Express descrie « o operă de înaltă ţinută în care măestria simplă şi precisă a regiei însoţeşte de o manieră strălucitoare povestea filmului. Personajul principal este încarnat magnific de Adrian Titieni. Mungiu schiţează portretul societăţii româneşti de azi, cu marile şi micile ei aranjamente cu legea, sistem care a supravieţuit căderii lui Ceauşescu. Regizorul nu îmbracă însă nicio clipă costumul călăreţului alb » mai notează L’Express. O publicaţie care e de părere că « Bacalaureat » se impune în cursa pentru La Palme d’or la doar câteva zile după compatriotul său « Sieranevada » a lui Cristi Puiu. România nu ar trebui să fie absentă din palmaresul 2016 ».

Allociné, site specializat în promovarea spectacolelor culturale, enumeră motivele pentru care trebuie văzut filmul lui Mungiu. « Totul e la locul lui, nimic nu e prea mult, fiecare detaliu, fiecare plan, fiecare replică este esenţială. « Bacalaureat » este pasionant de la cap la coadă ».

Télérama, revistă culturală, îi prezice lui Adrian Titieni un premiu de interpretare masculină duminică seara la Cannes. Mai departe, criticul publicaţiei notează că « satira privind corupţia inevitabilă din România se transformă încet-încet într-un film poliţist. Chiar dacă scenariul se complică inutil în ultima jumătate de oră, « Bacalaureat » rămâne până la sfârşit strălucit ».

Première, revistă celebră de cinema, constată de la bun început că « Mungiu face parte déjà din elita cinematografiei mondiale. Cu noul său film el schiţează portretul unei Românii roasă de corupţie, aranjamente şi violenţă. Măestria regizorului este impresionantă, bazată pe un scenariu precis şi o punere în scenă antispectaculoasă ».

Ecran Large, site specializat şi el în filme, afirmă că “Bacalauerat este una dintre peliculele cele mai desăvârşite din această ediţie 2016 a festivalului de la Cannes. Interpretarea colectivă se apropie de perfecţiune. Dacă inteligenţa filmului trebuie salutată, lungimea sa, uşor excesivă, şi simplitatea intrigii ar putea să nu-l bulverseze complet pe spectator, existând riscul ca să apară plictisul ».

România, o ţară mică dar un cinema enorm

Criticul de la Le Figaro notează pe scurt dar convins : « Fără să trâmbiţeze, România domină competiţia anul acesta la Cannes. O ţară mică dar un cinema enorm ».

În fine, revista gratuită 20 minutes spune că “iubeşte la nebunie Bacalaureat. Mungiu reuneşte ce-i mai bun de la Michael Haneke şi fraţii Dardenne. Noua sa peliculă i-ar putea oferi cineastului român o nouă consacrare aici la Cannes, nouă ani după « 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile » care primise la Palme d’or în 2007 ».

Bacalaureat e prea arid ca să ne convingă cu adevărat

Trimisul special al canalului public de televiziune France Télévisions e de părere că « Bacalaureat » nu este cel mai puternic film al regizorului. Și totuşi, ca de obicei, el îşi lasă amprenta. Cinemaul lui Mungiu are câteodată ambianţa comediilor italieneşti de altădată ».

Metronews scrie de partea sa că « Bacalaureat e prea arid ca să ne convingă cu adevărat. Suntem repede sufocaţi de dispozitivul regizoral rigid care nu lasă să treacă nici cea mai mică briză sau variaţie. Vrând să neutralizeze orice incursiune emoţională, Mungiu îşi mumifică pasionantul personaj şi problematicile care-l animă » conchide Metronews, nu înainte însă de a deplânge un Adrian Titieni « insipid ».

Mungiu a reuşit filmul perfect, un basm moral privind compromisul şi integritatea

Philippe Rouyer de la France Inter scrie pe reţeaua Twitter că « Mungiu a reuşit filmul perfect, un basm moral privind compromisul şi integritatea ». Redactorul-şef de la Paris Match scrie și el pe Twitter că « Mungiu şi-a reuşit cu menţiune examenul propunând cu Bacalaureat o strălucită lecţie privind corupţia ». Alţi critici salută « ambianţa de violenţă fantomatică ce devine pasionantă ». Există însă pe Twitter și critici negative la adresa filmului « Bacalaureat ». Astfel, Mehdi Omaïs de la Metronews dă « o menţiune minimă de trecere lui Mungiu ».