
Special Paris
«Cannes e science-fiction, e ca un mic drog» - tineri regizori români selecţionaţi la Festivalul de film
« Si dacă l-ai întâlni pe Isus, ce-ai face ? Cu siguranţă l-aş omorâ, la fel cum ar face şi oamenii din jurul meu ». Iată ideea, spusă sub formă de dialog, care a fost la originea filmului “4:15 p.m. sfârşitul lumii”. O peliculă realizată de Gabi Virginia Sarga şi Cătălin Rotaru, doi tineri actori români care-şi semnează primul scurtmetraj. Un film selecţionat la Cannes şi posibili laureat duminică seara.
“Având în vedere că în România există foarte mulţi oameni care cred în Dumnezeu, ne-am gândit mult înainte să începem filmul. Nu am vrut să lezăm pe nimeni, nu am vrut să jignim pe nimeni dar asta este viziunea noastră şi credm în libertatea de exprimare şi de creare”.
Cineva ne-a zis că e o blasfemie să abordăm un asemenea subiect
“La un moment dat ne-am dat seama că au existat anumite persoane care s-au simţit uşor jignite, cineva ne-a şi zis că e o blasfemie să abordăm un asemenea subiect. Vom regiza şi pe viitor şi n-o să ne fie frică să abordăm subiecte care pe alţii îi deranjează dar care pentru noi sunt importante şi care credem că merită să fie spuse » afirmă Gabi Virginia Sarga.
De partea sa, Cătălin Rotaru ne zice că « nu e un film despre credinţă iar problemele pe care le abordăm în film nu sunt teologice. Noi când am scris scenariul, nu am dorit să impunem viziunea noastră asupra lumii. Dimpotrivă, am dorit să-i lăsăm spectatorului întrebări, am vrut să-l invităm să gândească. Noi am scris scenariul pe mai multe niveluri de interpretare. Dacă unii nu văd în acest film decât un thriller, considerăm că misiunea noastră s-a îndeplinit. N-o să ne simţim frustraţi că nu au văzut decât atât » spune Cătălin Rotaru.
Nu e un film despre credinţă
La un moment dat, în film Isus îi zice curierului : « Nu trebuie să crezi tot ce citeşti » apropos de Biblie. « Ce să înţelegem ?” o întreb pe Gabi Virginia Sarga. Ea ne răspunde :”Am avut foarte multe discuţii despre Biblie şi una din întrebări era dacă Isus şi-a dorit să fie Isus şi dacă nu i-a fost greu la un moment dat să ducă această povară şi a vrut s-o refuze. Din punctul nostru de vedere, Isus nu arată aşa cum n este el reprodus. Deobicei este blond şi are ochii albaştrii; noi am ales un actor mai închis la culoare şi are ochii închişi. Venind din aceea zonă, pentru noi era clar că trebuia să fie puţin brunet. Aşa ne-am zis şi că Isus a fost un om iar acest om a fost normal, a avut şi păcate, şi-a pus şi nişte întrebări, a avut nişte dileme şi poate nici nu a crezut în toată misiunea lui. De aici a decurs şi replica de care vorbiţi: “nu crede tot ceeac citeşti” pentru că ne-am zis “şi dacă Isus nu a crezut şi doar discipolii lui au mărit acest mit al lui” spune realizatoarea Sarga. Colegul ei Rotaru precizează ideea :”Cine este martorul, cine ştie cel mai bine această poveste? Martorul principal este Isus însuşi, el ştie deci adevărata poveste. In film, modul de argumetare al personajului Isus e perfect logic. Fiind cel care a trăit acum 2.000 de ani, el ştie cum s-au întâmplat lucrurile, el ştie că nus-a întâmplat exact cum s-a scris”.
Prin personajul Dan am vrut să-l pedepsim pe Creator
In fapt, “4:15 p.m. sfârşitul lumii” e şi un film din care reies că adevărul supără. “Aşa este” ne confirmă Gabi Virginia Sarga. Ea explică mai departe: “Noi ca regizori avem curajul, e ceva în noi care ne face să spunem lucrurilor pe nume şi nu ne e frică s-o facem. Noi am vrut ca în personajul Dan să se adune, să se regăsească toţi oamenii din lume pentru că la un moment dat trebuie să ceri socoteală. Ne-am gândit la foamete, ne-am gândit la războaie, ne-am gândit la conflicte inutile şi cred că lumea a adunat multe frustrări dacă tot vine vorba de Isus. Prin Dan noi am vrut deci să-l pedepsim pe Creator” îmi spune regizoarea.
Intrebat despre ce l-a impresionat cel mai mult la Cannes, unde vine pentru prima dată, Cătălin Rotaru răspunde : « E primul nostru film şi am şi fost selecţionaţi la Cannes. E deci primul lucru care m-a marcat. Apoi, la Cannes este foarte multă agitaţie şi suntem foarte fascinaţi de oamenii care aşteaptă în faţa intrărilor cu pancarte pe care scriu că vor invitaţii la cutare sau cutare film.. Atâta pasiune pentru filme de autor, filme speciale, ne emoţionează şi devenim foarte umili. Nu vin să vadă vedete sau să se pună pe covborul roşu, vin strict pentru filme, sunt pasionaţi. Este senzaţional şi ne obligă acest lucru, simţim un soi de responsabilitate faţă de toţi oamenii ăia care vin să vadă filmele” spune Cătălin Rotaru.
Cannes e science-fiction, e ca un mic drog
Pe Gabi Virginia Sarga a marcat-o faptul că “la ora 10 dimineaţa poţi vedea practic în acelaşi loc o femeie îmbrăcată într-o rochie superbă de gală cu trenă şi coafată şi alături o altă femeie în şlapi şi în costum de baie. Când ajungi la Cannes îţi dai seama că aşteptările pe care le ai tu de acasă sunt infinit mai mici. Aici totul este la o dimensiune atât de mare încât îţi spui că eşti pe altă lume, totul este grandios, nu are cum să nu te impresioneze toată chestia asta. Aici aproape toate funcţionează brici. Cannes e ca în science-fiction, e ca un mic drog ”.
In finalul interviului, Cătălin Rotaru spune că această primă selecţie va avea urmări. “Vrem să facem alţi paşi, vrem să facem un lungmetraj cât de curând cu care sperăm să revenim aici repede înb competiţia pentru lungmetraje”.