Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Summit mondial la Istanbul pentru reforma sectorului umanitar

whs-2016.jpg

Summit umanitar mondial la Istanbul
Image source: 
credit foto: mfa.gov.tr

La Istanbul se desfăşoară timp de două zile un summit mondial pe tema acţiunii umanitare. Numeroase instituţii şi organizaţii neguvernamentale sunt invitate, precum şi 80 de ţări dintre care jumătate sunt reprezentate prin şefi de stat şi de guvern. Organizarea în Turcia a acestei reuniuni are o încărcătură simbolică în măsura în care această ţară a primit în ultimii ani pe teritoriul ei numeroşi refugiaţi sirieni. Printre subiectele majore abordate de participanţi se numără securitatea profesioniştilor din domeniul umanitar dar şi mai buna organizare în viitor a acestor acţiuni într-o lume nesigură în care nu lipsesc conflictele, crizele si catastrofele.

Două modele pentru organizaţiile neguvernamentale

In acest moment, pe planetă, conform statisticilor, există în jur de 60 de milioane de persoane deplasate sau refugiate, iar 125 de milioane au nevoie de ajutoare pentru a supravieţui sau a se îngriji medical. Sumele pe care le vehiculează organizaţiile umanitare sunt, în consecinţă, considerabile. Pe anul 2014 ele se ridică la 22 de miliarde de dolari, care au fost, ne explică un specialist în cotidianul Le Monde, repartizate astfel: 60 la sută din aceşti bani au fost cheltuiţi de diversele agenţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, 20 la sută de către organizaţiile neguvernamentale, 10 la sută de către Crucea Roşie şi 10 la sută în contextul unor ajutoare guvernamentale bilaterale.

Merită să aruncăm o privire asupra modului în care este organizat sectorul umanitar, întrucît acest peisaj nu este unitar iar uneori apar divergenţe între marile familii ale sectorului.

Organizaţiile neguvernamentale sunt în număr de aproximativ 250 iar unele dintre ele funcţionează ca nişte intreprinderi şi au interesul de a se menţine active şi de a-şi conserva personalul şi deci locurile de muncă. Aşa numitele ONG-uri sunt însă de două tipuri. Modelul scandinav este unul care îşi asumă deschis anumite convingeri politice pentru că reprezintă de fapt o prelungire a unor guverne care le furnizează de altfel şi bugetele de funcţionare. Modelul mediteranean (din care fac parte, de exemplu, "Medici fără frontiere" şi "Medicii lumii") cultivă un fel de independenţă în raport cu puterea politică.  In unele zone ale lumii, de exemplu în Afganistan, ONG-urile de tip scandinav sau agenţiile ONU nu sunt întotdeauna bine văzute fiind considerate ca fiind înfeudate Alianţei Atlantice şi unui anumit spirit Occidental. In timp ce organizaţiile neguvernamentale aşa-zis independente au avut un impact mai puternic pe plan local, fiind mai bine acceptate de populaţie.

Există însă şi o altă familie umanitară, cea a Crucii roşii. Lucrurile nu sunt simple nici aici, mai ales în cazul societăţilor naţionale de Cruce Roşie, acuzate că sunt părtinitoare în anumite zone de conflict.

Greu de spus cum ar putea avea un impact credibil Crucea Roşie din Qatar, de exemplu, în anumite regiuni din Siria, cum ar fi la Damasc, cînd se ştie că statul Qatar sprijină forţele rebele şi insurgenţii care luptă pentru înlăturarea de la putere a lui Bachar al-Assad.

Scoaterea sectorului umanitar de sub monopolul mitologic occidental

Un specialist în materie de intervenţii umanitare, Pierre Micheletti, vice-preşedinte al organizaţiei "Acţiunea împotriva foamei", consideră că sectorul umanitar trebuie scos de sub monopolul occidental. Pentru că actuala situaţie, explică el, nu mai corespunde noului echilibru planetar, în condiţiile în care se afirmă noi puteri precum China, India, Brazilia. Există chiar o mitologie a intervenţiei umanitare care este una occidentală, şi de care trebuie să ne separăm pentru a putea fi mai eficienţi, spune Pierre Micheletti.

Mai rămîne însă problema banilor pentru că 80 la sută din sumele vehiculate pe tărîm umanitar provin de la ţările care fac parte din OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare economică), 34 în total.

La acest summit mondial pe tema acţiunii umanitare vor fi lansate numeroase propuneri, printre care unele în vederea întăririi legislaţiei internaţionale destinată să-i sancţioneze pe cei care comit crime împotriva personalului umanitar. O iniţiativă interesantă este aceea a fostului premier britanic Gordon Brown care lansează un fond destinat să-i ajute pe 30 de milioane de tineri deplasaţi pe glob din cauza conflictelor şi a catastrofelor de tot felul să-şi continue studiile.