China şi Statele Unite: rivalităţi şi eforturi diplomatice de reconciliere

Este pentru a opta oară că responsabilii chinezi şi americani se reunesc în cadrul aşa-numitului "dialog strategic şi economic". Eşalonat pe două zile la Beijing, pe 6 şi 7 iunie, dialogul înseamnă o abordare a numeroase subiecte, de la tensiunile din Marea Chinei de sud la ameninţarea nucleară a Coreii de Nord, de la problemele ecologice la politica monetară a Beijing-ului, de la ameninţarea teroristă la drepturile omului.  

Adevărul este însă că Statele Unite şi China se află într-un raport de rivalitate într-o regiune strategică pentru comerţul mondial. Beijing-ul revendică practic totalitatea Mării Chinei de Sud şi s-a lansat în vaste operaţiuni de militarizare a unor mici insule, revendicate de altfel şi de alte ţări. State riverane precum Vietnam, Filipine, Brunei sau Malaezia denunţă de mai multă vreme politica agresivă a Chinei şi mizează pe sprijin american şi internaţional pentru a-şi face auzită vocea. Autorităţile filipineze au sesizat chiar Curtea internaţională de justiţie de la Haga în vederea unui arbitraj care urmează să fie anunţat în perioada imediat următoare.

Statele Unite afirmă, pe de o parte, că nu intervin în litigiile din regiune, dar pe de altă parte apără fără drept de apel libertatea de navigaţie în respectivele ape strategice. Tensiunile sunt alimentate acum şi de faptul că Washington-ul a trimis mai multe nave de război în zona insulelor controlate de chinezi.

Seful diplomaţiei americane, John Kerry, care conduce delegaţia Statelor Unite la discuţiile de la Beijing, a adoptat un ton reconciliator deşi la sfîrşitul săptămînii trecute cele două mari puteri s-au acuzat reciproc de "provocări". "Toate naţiunile din regiunea Pacificului trebuie să facă eforturi pentru găsirea unor soluţii diplomatice în contextul crizei actuale din Marea Chinei de sud, iar acţiunile unilaterale se cer evitate", a spus John Kerry. De partea sa, preşedintele Xi Jinping a pledat în favoarea creerii "unui vast spaţiu de cooperare şi nu de competiţie în regiunea Pacificului". Cuvinte înţelepte fără îndoială dacă nu ar emana din ele şi un anume parfum de circumstanţă.

In acelaşi timp cu dialogul strategic americano-chinez are loc şi un altul, între Statele Unite şi India. Si este semnificattiv faptul că premierul indian Narendra Modi se află pentru a patra oară în ultimii doi ani într-o vizită la Washington.

O vizită cu un program dens, printre altele Narendra Modi se va adresa Congresului american, un privilegiu care le este acordat numai aliaţilor siguri ai Statelor Unite. Un comentator american se mira însă de contextul acestei vizite, în plină campanie pentru prezidenţialele americane. Si se întreba dacă Narendra Modi se va vedea şi cu principalii candidaţi la Casa Albă, Donald Trump şi Hillary Clinton. Cu siguranţă că premierul indian scrutează orizontul post Barack Obama, pentru că America îşi va desemna un nou preşedinte pe data de 9 noiembrie, în timp ce Narendra Modi va rămîne la putere pînă în 2019.

De notat că Donald Trump este foarte virulent, în declaraţiile sale, faţă de China, în timp ce faţă de India se arată mai temperat.

Din anul 2000 încoace schimburile comerciale dintre Statele Unite şi India au crescut de cinci ori, iar ambiţiile celor două ţări este ca în anii viitori volumul schimburilor să mai crească tot de cinci ori. India este cel mai mare importator de arme de pe planetă şi cumpără masiv în special de la americani, de la ruşi, de la francezi şi de la israelieni. Dacă în perioada războiului rece relaţiile dintre Washington şi New Delhi au fost extrem de distante, datorită legăturilor strînse pe care le avea India cu Rusia, din 2001 încoace lucrurile s-au schimbat. In prezent Statele Unite şi India discută şi despre un acord de cooperare în materie de logistică militară, iar manevrele militare organizate în comun sunt din ce în ce mai frecvente.