Brexit: un edificiu pe cale de a se prăbuşi sub privirile pasive ale celor care îl locuiesc

Liderii europeni ar trebui să-şi recunoască greşelile

Dacă ar fi să imaginăm un fel de şedinţă de autocritică la scară europeană, i-aş vedea foarte bine pe François Hollande, Jean-Claude Juncker, David Cameron, Angela Merkel, precum şi pe mulţi alţi lideri actuali reuniţi în jurul unei mese rotunde, cu capul plecat, semnînd un fel de declaraţie de părere de rău. Ea ar suna cam aşa: în atenţia copiilor noştri şi a celor care au acum între 10 şi 18 ani.

"Ne pare rău că vă lăsăm moştenire o Europă instabilă, marcată de terorism, de un flux migratoriu fără precedent, de şomaj şi de crize economice cronice… Ne pare rău că nu am reuşit să construim o Europă prosperă, respectată de întreaga planetă dar şi temută pentru forţa ei militară. Ne pare rău că n-am ştiut să menţinem flama mîndriei de a fi european şi să-i conservăm identitatea, chiar dacă aceasta din urmă e greu de definit. Ne pare rău că din 2008 încoace tot ce am încercat ne-a ieşit exact pe dos, că ne-am împotmolit în limbajul corectitudii politice, că am acceptat să rămînem cu ochii legaţi pentru că aşa ne era mai comod… Ne pare rău că am lăsat să intre în sînul Europei fanatici care vă împuşcă din cînd în cînd cînd staţi voi, tinerii, pe terase la o bere sau asistaţi la un concert de muzică rock… Ne pare rău că am lăsat ca în sînul Europei să se dezvolte ideologii fanatice care vor distrugerea voastră, distrugerea vechiului continent, dispariţia culturii occidentale. Vă transmitem însă ştafeta şi sperăm să reuşiţi voi, copiii de azi, în deceniile următoare, ceea ce nu am reuşit noi. Iertaţi-ne deci că vă predăm o casă atît de delabrată, dar vă urăm succes."

Cam acest tip de mesaj ar trebui să fie semnat de liderii europeni enumeraţi mai sus, dar şi de mulţi alţii… La care ar trebui să se alăture şi alţi responsabili: patroni, bancheri, universitari...

Cînd cuvîntul progres dispare din vocabular iar milioane de europeni rămîn pasivi

In articolul său publicat în l’Express Jacques Attali reproşează Europei că nu a ştiut să "sanctuarizeze progresul". Nu este normal, spune el, ca o generaţie de politicieni, în mod democratic, să distrugă ceea ce a fost bine făcut de cea precedentă. Anii 80 şi 90 au fost ani cînd Europa încă credea în progres. De aproape zece ani încoace puţini oameni politici mai au curajul să recurgă la acest termen, pentru că regresul este prea vizibil pe multe planuri.

In preajma acestui moment istoric care este referendumul din Marea Britanie milioane de europeni se pregătesc de fapt să plece în vacanţă, s-au amuzat la sărbătoarea muzicii sau privesc la televizor meciurile campionatului european de fotbal. Sunt oare toţi aceşti europeni hipnotizaţi, devitalizaţi, drogaţi, inconştienţi, dezabuzaţi, reduşi (de la statutul nobil de cetăţeni) la un statut nedemn de simpli consumatori ai industriei de divertisment şi ai societăţii de consum? In mod normal aceste milioane de europeni ar fi trebuit să iasă pe străzi şi să manifesteze în toate oraşele Europei în favoarea Uniunii Europene, să le spună britanicilor "don’t go, stay with us!".

Un edificiu politic, administrativ şi social unic în istoria omenirii, este vorba de Uniunea Europeană, este pe cale de a se disloca şi de a se destrăma, iar ei, locuitorii acestui edificiu, par fascinaţi de distrugerea sa decît să se mobilizeze pentru conservarea şi menţinerea sa? Oare cine i-a transformat în personaje pasive pe aceşti oameni? Să fi reuşit cineva, ceva, o forţă greu de definit, forme noi de frică greu de identificat, să le spele total creierul?

Acestea sunt în orice caz gîndurile care îmi vin în minte mie, în faţa acestui microfon de la RFI care a fost întotdeauna deschis spre utopia construcţiei europene. Dar să nu dramatizăm excesiv. Acest referendum este poate şi o şansă pentru trezirea din hipnoză. Ironia soartei, cei care în viitoarele 48 de ore aproape că nu vor dormi şi vor urmări secundă cu secundă ceea ce se întîmplă la referendum sunt… bancherii şi traderii din inima financiară a Londrei, The City. Ei nu vor dormi în noaptea de joi spre vineri, pentru că lira sterlină riscă să se prăbuşească în cazul unei Brexit, iar bursele mondiale să intre în delir.

Culmea, tot speculatorii financiari vor fi pe baricade, cu mintea limpede şi gata de acţiune, în noaptea în care Europa va intra poate într-o nouă etapă istorică.