Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Undă de şoc şi diviziuni politice la Paris după Brexit ; responsabilii francezi pregătesc replica

In ajunul Consiliului european, presedintele francez François Hollande si cancelara germanà vor discuta luni cu presedintele Consiliului european si cu premierul italian pentru a evoca Brexit-ul

In Franţa, decizia alegătorilor britanici de a vota pentru ieşirea din UE, a provocat o undă de şoc. Clasa politică de la Paris este însă divizată.

Intervenţia preşedintelui francez era cea mai aşteptată, ea a survenit puţin după miezul zilei. In cursul unei alocuţiuni de circa 6 minute, François Hollande a estimat că « Europa este pusă la grea încercare. » In opinia liderului de la Paris, « Istoria bate la uşa noastră. Europa nu mai poate face ca până acum. » Schiţând un soi de foaie de parcurs, o relansare a Europei, Hollande a rezumat principalele capitole « esenţiale » pe care ar trebui să se concentreze Europa : « investiţiile pentru creşterea economică şi combaterea şomajului, armonizarea fiscală şi socială, întărirea zonei euro şi a guvernanţei sale democratice ». « Europa trebuie să ducă pe braţe aceste proiecte, nu să se mai piardă în proceduri » a mai spus şeful statului francez.

In continuarea discursului său, François Hollande a fost foarte ferm vizavi de Londra : « procedurile prevăzute de tratate pentru o ieşire din UE trebuie să fie repede aplicate. »

In cursul după-amiezii preşedintele Franţei a condus apoi un consiliu de miniştrii extraordinar post-Brexit după care i-a primit la palatul Elysée pe preşedinţii celor două camere ale parlamentului – socialistul Claude Bartolone pentru Adunarea naţională, conservatorul Gérard Larcher pentru Senat. Sâmbătă, Hollande are întâlnire apoi cu liderii principalelor formaţiuni politice franceze, inclusiv cu Frontul naţional, partidul extremei drepte.

Extrema dreaptă exultă şi vrea referendum şi în Franţa

In general, euroscepticii francezi - sau liderii partidelor populiste şi suveraniste din Hexagon cum mai sunt ei catalogaţi – aplaudă rezultatul din Regatul unit, sunt de-a dreptul euforici iar acest lucru nu trebuie să ne mire. Rezultatul este că toţi cer acum o consultare similară în Franţa, sperând la un « Frexit » - cum şi populiştii olandezi conduşi de Geert Wilders visează la un « Nexit »...

Marine Le Pen, lidera Frontului naţional, vrea « acelaşi referendum în Franţa dar şi în celelalte ţări ale UE. » In opinia extremistei de dreapta, ceeace s-a întâmplat în Marea Britanie este « o victorie a libertăţii ». Tatăl lui Marine, Jean-Marie Le Pen, fondatorul partidului extremist, astăzi dat la o parte de la conducerea mişcării, a publicat şi el un comunicat în care cere o consultare populară.

Trebuie spus că un sondaj de opinie realizat pentru canalul de televiziune iTélé şi revista Paris Match vineri dimineaţă – deci după rezultatele britanice – arată că 35 la sută dintre francezi ar vota pentru ieşirea ţării lor din UE şi 64 de procente pentru rămânerea în familia europeană. Se subliniază însă că în două luni, proporţia francezilor favorabili unei ieşiri a crescut cu 7 puncte.

Brexitul a divizat toată clasa politică franceză

Există clar o prăpastie între europeiştii şi euroscepticii francezi. Guvernul socialist de la Paris a deplâns la unison decizia britanicilor, « o zi tristă pentru Regatul unit » au repetat mai mulţi miniştrii. Unii ecologiştii însă, în principiu aliaţi cu socialiştii şi în general foarte pro-europeni, au ţinut să se demarce precum Cécile Duflot care a scris pe Twitter « Iată ce se întâmplă când Europa este confiscată de tehnocraţi şi liberali. »

Extrema stângă franceză a fost şi ea promptă în a critica o uniune « neoliberală » cum o descriu spre exemplu comuniştii francezi. Jean-Luc Mélenchon, liderul Frontului de stânga a estimat el că « e sfârşitul unei lumi care începe cu acest Brexit. Candidatura mea la prezidenţialele viitoare este cea a ieşirii din toate tratatele europene » a insistat stângistul francez.

La dreapta spectrului politic, liderii conservatori încearcă să se poziţioneze şi să vadă o oportunitate pentru Franţa de a juca un rol central de acum încolo. « Trebuie să scriem o nouă pagină, un nou capitol al Istoriei europene şi Franţa trebuie să joace un rol, să nu mai fie afonă » spune de exemplu Alain Juppé, fost premier, actual primar de Bordeaux şi unul dintre cei mulţi candidaţi la învestitura conservatorilor pentru prezidenţialele de anul viitor. Juppé vrea o mai mare convergenţă între ţările zonei euro dar se opune ideeii unui referendum privind noul tratat spre deosebire de colegul lui de partid – şi el candidat la primarele dreptei – Bruno Le Maire.

In fine, un alt probabil candidat anul viitor al dreptei dar încă nedeclarat, Nicolas Sarkozy, fost şef de stat, actualmente doar lider al conservatorilor din partidul LR, vorbeşte de o « criză majoră în Europa » şi cere « un nou tratat european care să prevadă reintroducerea controalelor la frontiere şi stoparea extinderii UE ».

Concret, ce propun acum responsabilii politici francezi ?

Miniştrii de externe francez şi german – Jean-Marc Ayrault şi Frank-Walter Steinmeier, vor propune sâmbătă omologilor lor din celelalte 4 state fondatoare ale UE – Italia, Olanda, Belgia şi Luxembourg – o uniune mai flexibilă. Proiectul este destinat să « ofere un spaţiu » şi statelor care nu sunt dispuse să aprofundeze mai mult integrarea europeană. Această întâlnire a celor 6 fondatori ai UE fusese propusă de Berlin câteva ore după victoria Brexit-ului.

Din punct de vedere economic, ce consecinţe ar putea avea acest Brexit pentru Franţa ?

Comerţul exterior francez cu Regatul unit este actualmente beneficiar. Marea Britanie absoarbe circa 5% din exporturile franceze şi este al 7-lea partener comercial al Franţei. Potrivit unui studiu publicat recent de cabinetul Euler Hermes, Franţa face parte din cele mai afectate 6 ţări de un Brexit dacă acordurile ulterioare de liber-schimb nu sunt semnate cu UE. In cel mai rău caz, firmele franceze ar putea pierde peste 3 miliarde de euro la export până în 2019 iar dezinvestiţiile societăţilor franceze în Marea Britanie şi cele ale britanicilor în Franţa ar atinge alte peste 5 miliarde de euro.

Cele mai afectate sectoare ar fi turismul, consumul şi imobiliarul, spun specialiştii citaţi de presa franceză. Cei aproape 400 de mii de expatriaţi francezi din Londra – devenită al 6-lea oraş francez – nu ar fi însă direct afectaţi de Brexit. Franţa şi Regatul unit sunt legate de o serie de convenţii bilaterale.

In fine, pe plan financiar, Bursa din Paris speră să joace un rol central de acum încolo, pariind pe plecare masivă a traderilor de la City-ul londonez spre continentul european. Să nu uităm că la Londra îşi au sedile sociale europene 40% din marile multinaţionale în timp ce Parisul nu găzduieşte decât 8 procente dintre ele. Nu e sigur că toţi cei care vor pleca de la Londra vor veni însă în capitala Franţei ; poate vor prefera Frankfurt sau Dublin...

 
Undă de şoc şi diviziuni politice la Paris după Brexit ; responsabilii francezi pregătesc replica