Cum vrea Parisul să profite de Brexit

Paris, Frankfurt, Dublin sau Luxembourg ? Iată întrebarea care-i frământă probabil déjà pe unii dintre locatarii de la City. In ideea de a lua locul Londrei pe harta financiară a Europei, responsabilii francezi au lansat o adevărată campanie de seducţie. 8% din sediile marilor firme multinaţionale sunt déjà la Paris dar e loc de şi mai mult. Bănci de renume mondial – din care principalele 5 franceze – îşi au sediul aici, tot la Paris se gestionează active în valoare d e3.600 de miliarde de euro ; capitala Franţei are şcoli de prestigiu, un cadru de viaţă agreabil – multe atuuri deci care să-i atragă pe eventualii decepţionaţi de Brexit. « Trebuie să ne mobilizăm să facem din Paris capitala finanţării din zona euro » spune Gérard Mestrallet, patronul Paris Europlace, asociaţia de promovare a pieţei financiare pariziene, într-un interviu din Les Echos.

Ca să facă Parisul şi mai atractiv decât este, e însă nevoie de unele schimbări rapide şi radicale supuse déjà arbitrajului ministrului francez de Finanţe Michel Sapin. Cap de listă : regimul impatriaţilor. Impatriaţii – barbarism tradus ca atare din franceză - sunt expatriaţii francezi – salariaţi care lucrau deci în afara Hexagonului – reveniţi să lucreze în Franţa. In regimul actual, ei beneficiază, după revenirea « la vatră », de un regim fiscal preferenţial : plătesc de exemplu mai puţine impozite timp de 5 ani. Paris Europlace dar şi preşedinta conservatoarea a regiunii pariziene Valérie Pécresse militează pentru ca acest regim să fie îndulcit, vor ca respectivii impatriaţi să profite 10 şi nu doar 5 ani de exoneraţile fiscale. In plus, Pécresse le-a scris încă de luni la 4 mii de patroni de firme internaţionale ca să laude atuurile Parisului şi ale regiunii capitalei.

Ca să devină credibil şi atrăgător, Parisul trebuie să facă eforturi, inclusiv de vocabular

In luna februarie déjà, patronul băncii HSBC estima că doar instituţia sa ar putea deplasa de la Londra la Paris o mie de salariaţi în caza de Brexit. Surse interne de la Morgan Stanley citate de France Soir evocă şi ele o posibilă deplasare de la Londra pe continent a o mie din cei 6 mii de angajaţi ai băncii americane. JPMorgan sau EasyJet sunt şi ele firme care ar putea lua măsuri similare.

In acest peisaj mişcător, şi alte oraşe încearcă să se poziţioneze : Frankfurt în primul rând - acolo unde îşi are sediul banca centrală europeană – dar şi Dublin sau Luxembourg. Orice e bun pentru a-i atrage pe eventualii investitori : fiscalitatea, limba, fondurile de investiţii, şamd. Ca să devină credibilă şi atrăgătoare, piaţa pariziană trebuie să facă deci eforturi mari şi nu în ultimul rând de vocabular. Să nu uităm că în urmă cu doar 4 ani, actuali responsabili francezi – printre care candidatul de atunci la preşedinţie François Hollande – se declarau « inamici » ai finanţelor. Azi, discursul şi măsurile trebuie să fie cu totul altele dacă se doreşte ca Parisul să devină cu adevărat noua gazdă a City-ului londonez post-Brexit.