Pedepse grele de închisoare pentru membrii unei filiere jihadiste franceze

De-a lungul întregului proces care a durat zece zile, acuzaţii, cu vârstele între 24 şi 27 de ani, au avut atitudini şi prezenţe foarte diferite. In timp ce 4 dintre ei purtau bărbi dese afâşând totodată surâsuri complice, ceilalţi 3 era raşi şi umili. Dealtfel, în sala de audienţe, cele două grupuri au fost separata ca atare în două boxe disticncte.

Toţi 7 au încercat însă prin intermediul avocaţilor lor să facă uitate atentatele din 13 noiembrie anul trecut. Ei au recunoscut că au plecat 2-3 luni pe frontul din Siria « ca să combată regimul de la Damasc » dar afirmă că nu făceau « jihad armat » acolo ci doar « acţiuni umanitare ». Ei s-au reîntors repede din Siria tocmai ca să nu ia parte la luptele dintre grupurile rebele. Având în vedere pedepsele grele date de tribunal – pedeapsa maximă cerută fusese de 10 ani închisoare – pledoaria acuzaţiilor nu a fost deci deloc luată în serios.

Pe lângă pedepsele cu închisoarea pronunţate împotriva celor 7, justiţia a ordonat ca numele acestora să fie înscrise în fişierul autorilor de infracţiuni teroriste.

Povestea lor începe în 2013 pe Facebook

Modul de recrutare a jihadiştilor din Franţa a fost evidenţiat cu ocazia procesului celor 7 din Strasbourg. Povestea lor începe în 2013 când se abonează la o pagină Facebook destinată să sensibilizeze lumea cu privire la atrocităţile comise în Siria. Pagina respectivă e administrată de un anume Mourad Fares considerat de justiţia franceză ca fiind unul dintre principalii recrutori de jihadişti francezi. Contactele cu el sunt mai întâi virtuale după care urmează şi unele fizice – la Strasbourg, Lyon şi Paris. Potrivit celor 7 acuzaţi, Fares i-a incitat să plece în Siria unde se va afla şi el dealtfel ca să-i întâmpine în decembrie 2013.

Al doilea motiv pentru care acest proces a fost emblematic – o spune David Thomson, jurnalist RFI şi unul dintre mari specialiştii francezi ai jihadului – este că cei 7 au făcut totul împreună, pe model de turmă : se cunoşteau, unii dintre ei, încă de la grădiniţă, locuiau în acelaşi cartier, merseseră la aceeaşi şcoală – pe scurt – şi au şi spus-o la bara tribunalului – au acţionat sub impulsul efectului de grup, au urmat o logică mimetică. De ce au plecat cu adevărat în Siria ? Ce vroiau să facă acolo şi de ce s-au întors aşa repede ? Nu există răspunsuri satisfăcătoare la aceste întrebări nici după anunţarea sentinţelor.

Spectrul de la Bataclan a planat deasupra întregului proces

Cum o remarcă însă şi colegul nostru Thomson, în alte afaceri similare, jihadişti care petrecuseră de două ori mai mult timp în Siria, au fost condamnaţi la pedepse mult mai mici. Un francez de exemplu care stătuse 11 luni în Siria, nu a « primit » decât 3 ani puşcărie.

E adevărat că cu atitudinea lor, uneori batjocoritoare, alsacienii nu au reuşit să câştige încrederea tribunalului corecţional. In perioada cât au stat în arest preventiv, unii dintre ei capătă reputaţia de a fi încă puternic îndoctrinaţi de ideologia jihadistă. Pare-se că au reuşit chiar din celulă să păstreze legătura cu alţi jihadişti francezi actualmente în Siria. In fine, umbra atentatelor din 13 noiembrie şi în particular spectrul de la Bataclan, a planat deasupra întregului proces.