Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce schimbări vrea Franţa de la NATO, ce zice Moscova despre summitul de la Varşovia ?

putin.jpg

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin este foarte critic vizavi de NATO
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin este foarte critic vizavi de NATO
Image source: 
REUTERS/Alexander Zemlianichenko/Pool

Cu ocazia summitului NATO de la Varşovia, Franţa le va cere partenerilor ei o împărţire la echitabilă a chestiunilor de securitate între statele europene şi o redesfăşurare a Alianţei la sud de Meditarană. Ce şanse are să fie auzit apelul Parisului?

Franţa este déjà prezentă – din punct de vedere militar - pe multiple fronturi : pe cel intern cu operaţiunea « Sentinelle » instaurată după atentatele de anul trecut, şi pe plan extern în coaliţia care combate organizaţia stat islamic – circa 3.500 de militari - dar şi în Mali unde e poziţionată forţa Barkhane – alţi 3.500 de soldaţi. Militarii francezi sunt deci în multe locuri şi cum nu pot fi peste tot, lipsesc de exemplu din forţele NATO de pe flancul estic – din ţările baltice şi Polonia.

Totodată însă, Parisul şi-ar fi dorit o prezenţă NATO pe flancul sudic al Alianţei, la sud de Mediterană – mai exact în Africa. Ori, mesajul Parisului are greutăţi în a fi captat de aliaţi. Cert, unii dintre europeni fac serviciul minim : germanii au trimis ceva material logistic, belgienii câteva sute de militari dar greul în Sahel şi din Republica centra-africană o fac trupele franceze. Acest lucru se explică prin viziunile diverse pe care le au unii şi alţii despre apărare : mulţi –  germanii de exemplu – sunt reticenţi în a interveni în afara graniţelor lor, alţii nu vor să audă de o Europă a apărării, şamd. Franţa va avea deci mai tot timpul greutăţi în a obţine sprijin european pentru operaţiuni externe, la sud de Mediterană. Din păcate, şi pe frontul antijihadist, în cadrul coaliţiei internaţionale, francezii sunt iarăşi singurii europeni implicaţi activi – cu bombardamente aeriene regulate. « Franţa face ce trebuie dar nu mai mult. Trebuie ca şi alţii să facă eforturi echivalente » spunea François Hollande la sosirea sa la summitul NATO de la Varşovia.

Politica atlantistă dusă de preşedinţii Sarkozy şi Hollande

O serie de specialişti sau foşti oficiali, cer o repoziţionare a Franţei în sânul NATO ţinând cont şi de faptul că revenirea Parisului în comandamentul integrat nu a dat roadele scontate. Intr-o lungă tribună publicată în ziarul Le Figaro, aşa-zisul Club al celor 20 care reuneşte foşti miniştri de externe – de dreapta sau de stânga - diplomaţi şi specialişti în relaţii internaţionale, constată că « revenirea Franţei în comandamentul integrat NATO şi politica atlantistă dusă de preşedinţii Sarkozy şi Hollande au avut mai multe consecinţe negative decât avantaje. » Grupul de presiune propune deci ca Parisul « să refuze de acum încolo orice nouă extindere şi să se opună oricărei provocări faţă de Rusia. » Printre altele, Clubul celor 20 regretă că Franţa şi-a dat acordul pentru proiectul antibalistic instalat la Deveselu şi în Polonia.

In finalul apelului, publicat pe spaţii largi în Le Figaro, foştii sau actualii diplomaţi şi specialişti francezi estimează că « Franţa trebuie să facă eforturi mai mari pentru a se face auzită în sânul NATO. Are posibilitatea s-o facă ; e doar o chestiune de voinţă politică şi de independenţă. »

Summitul de la Varşovia are loc pe fondul unor tensiuni devenite recurente cu Rusia

Rusia este considerată la Varşovia ca o ţară agresoare în timp ce la Moscova, Rusia de prezintă pe post de victimă a « politicii agresive » duse de NATO. Retorica este deci bine rodată de o parte şi de alta. Deîndată ce a sosit la Varşovia, preşedintele Franţei, François Hollande, a ţinut dealtfel să precizeze că, din punctul de vedere al Parisului, « Rusia nu este nici un adversar şi nici o ameninţare ».

Tot criticând atitudinea şi « frenezia militară » a Alianţei nord-atlantice, Rusia lui Vladimir Putin a lansat déjà de câţiva ani o adevărată operaţiune de modernizare şi întărire a forţelor armate şi arsenalelor ruseşti. In paralel, au avut loc tot mai multe antrenamente şi exerciţii de-a lungul frontierelor ruseşti iar liderul de la Kremlin a decis să creeze sau să resusciteze jumătate din bazele militare ruse din străinătate. In 2015, potrivit cifrelor publicate de institutul Jane’s, Rusia şi-a mărit cu 21% cheltuielile militare. Chiar dacă acest marş forţat spre modernizare rămâne mult sub capacităţile NATO, statele est-europene nu sunt deloc liniştite. Si încearcă să pareze cum pot situaţiei. Le Monde dă astfel exemplul României care a propus cu ajutorul Turciei creearea unei misiuni de supraveghere a Mării negre. Iniţiativă care i-a obligat repede pe ruşi să facă manevre de « reconciliere » cu Ankara după 7 luni de îngheţare a relaţiilor bilaterale din cauza avionului rusesc doborât de turci deasupra frontierei turco-siriene după cum reamintea în deschiderea emisiunii şi trimisul special RFI Mircea Oprea.

 
Ce schimbări vrea Franţa de la NATO, ce zice Moscova despre summitul de la Varşovia ?