Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexit: premierul britanic Theresa May într-o primă vizită de tatonare la Berlin şi la Paris

merkel_may_0.jpg

Theresa May si Angela Merkel
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Doamna Theresa May, căreia îi revine responsabilitatea istorică de a negocia cu cît mai multă abilitate ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană, are primele discuţii, în calitate de premier, cu Angela Merkel şi cu François Hollande. Iar faptul că la referendum ea a susţinut, deşi fără o mare convingere, menţinerea Marii Britanii în Uniunea Europeană este un atuu.

Întîi Berlin, apoi Paris

Nu este întîmplător că Theresa May s-a dus întîi la Berlin, Parisul fiind a doua etapă a acestei vizite. La Berlin premierul britanic poate conta pe ceva mai multă înţelegere din partea doamnei Merkel în ce priveşte calendarul concretizării a ceea ce toată lumea numeşte Brexit. In plus, după cum scrie presa franceză, cele două doamne, Angela Merkel şi Theresa May au mai multe lucruri în comun: cam aceeaşi vîrstă, cam acelaşi stil sobru, şi ambele sunt fiice de pastori protestanţi.

Spre deosebire de Franţa, însă, Germania are mai multe interese economice în Marea Britanie, de unde disponibilitatea mai mare a Berlinului pentru strategia doamnei Theresa May care înţelege să nu se grăbească. In paranteză fie spus, britanicii cumpără anual 800 000 de maşini germane, iar 8 la sută din exporturile germane se duc în Marea Britanie. In aceste condiţii deci şi Londra dar mai ales Berlinul îşi propun să-şi ofere timp, pentru a examina de fapt o strategie de divorţ fără afectarea schimburilor economice. Ceea ce, cu puţină imaginaţie, se poate realiza.

Brexit: da, dar în ritm lent

Doamna Theresa May a precizat de altfel că activarea articolului 50 în vederea ieşirii din Uniunea Europeană nu se va produce decît la sfîrşitul anului. Pînă în prezent singura consecinţă concretă a Brexit-ului este anunţul făcut de Londra că renunţă la preluarea preşedinţiei europene în a doua jumătate a anului 2017. Estonia va fi ţara care îşi va asuma, cu şase luni mai repede, această misiune.

Franţa este ţara care pare mai grăbită în vederea concretizării Brexit-ului, iar discuţiile din seara aceasta dintre doamna Theresa May şi preşedintele François Hollande riscă să fie ceva mai complicate. Deşi, în această fază, prima vizită a premierului britanic atît la Berlin cît şi la Paris are ca scop tatonarea terenului şi instaurarea unui raport constructiv în materie de dialog.

Ceea ce premierul britanic are şansa de a obţine pentru că imaginea sa în Europa este infinit mai bună decît cea a ministrului ei de externe Boris Johnson. Doamna Theresa May nu va beneficia de un covor roşu astăzi la Paris dar totuşi este invitată la un dineu la Palatul Elysée. Ceea ce are o anumită semnificaţie. Parisul s-a arătat mai grăbit în ce priveşte concretizarea Brexit-ului şi pentru că Franţa înţelege în acest context să joace un rol mai mare în Europa.

Mai mulţi editorialişti au evocat acest subiect care ar putea fi rezumat prin următoarea frază: dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană aceasta din urmă poate continua să existe, dar dacă Franţa iese (prin absurd) din Uniunea Europeană aceasta din urmă iese din istorie. Marea problemă a preşedintelui François Hollande rămîne însă fragilitatea sa pe plan intern, cota sa de popularitate scăzută şi faptul că Franţa intră într-o perioadă electorală, este vorba de prezidenţialele de anul viitor, care riscă să-i deturneze energiile. În plus, Franţa este confruntată cu  grave probleme de terorism şi de insecuritate, ceea ce face că pînă şi opinia publică este mai puţin sensibilă la subiectul Brexit decît la cel legat de radicalizarea islamistă a tinerilor francezi de origine musulmană.

Theresa May: pro-Europa în ciuda Brexit-ului?

Printre declaraţiile făcute de doamna Theresa May şi reluate de presa franceză semnificativă mi se pare aceasta: Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană dar nu Europa. O frază care anunţă un întreg program, ceea ce înseamnă de fapt lungi negocieri cu fiecare ţară în parte pentru conservarea celor mai bune relaţii bilaterale posibile. Doamna Theresa May nu ascunde nici dorinţa de a obţine cel mai bun acord posibil în vederea ieşirii din Europa, ceea ce anunţă de faptul luni şi luni de negocieri, dacă nu chiar cîţiva ani.

Oricum, data avansată pentru ieşirea de facto din Uniunea este 2019, ceea ce nu pare să sperie Berlinul. Doamna Merkel pare mai degrabă îngrijorată de faptul că negocierile cu englezii sunt în general epuizante (ca să utilizez propria sa expresie).

O problemă care va reveni probabil des în discuţii, poate şi astăzi la Paris dar şi în viitor, este raportul dintre comerţul exterior şi imigraţie. Mai precis, britanicilor li se va spune: piaţa europeană vă rămîne deschisă dar numai cu condiţia de a vă asuma şi un anumit efort în materie de imigraţie. Ori, în prezent, Marea Britanie, prin votul exprimat la referendum, a optat pentru reluarea controlului la frontiere cu preţul renunţării la piaţa comună. Dacă în viitor consecinţele Brexit-ului se vor dovedi dezastruoase din punct de vedere economic,

Londra va fi, poate, dispusă, să primească mai mulţi imigranţi pentru a avea mai multe avantaje la export în Europa. Oricum, doamna Theresa May doreşte să cîştige timp, ceea ce este cît se poate de legitim, pentru că nimeni, nici măcar marii specialişti ai Fondului Monetar Internaţional sau geopoliticienii consacraţi nu pot prevedea mersul lucrurilor.

Nu întîmplător prima reuniune la vîrf europeană de analiză a Brexit-ului va avea loc la jumătatea lui septembrie, deci după vacanţele de vară. Lunile iulie şi august nu sunt prea propice în Europa pentru reflecţie, tradiţia europeană a plecării masive în vacanţă încetineşte, cel puţin după părerea mea, şi capacitatea de reflecţie a europeanului.