Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


JO de la Rio, o şansă pentru Brazilia în ciuda dificultăţilor

2015-08-04t101932z_1565741917_gf20000013036_rtrmadp_3_olympics-brazil_0.jpg

Infrastructuri sportive în constructie la Rio
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Atentatul care a avut loc la Nisa pe 14 iulie le-a dat de gîndit fără îndoială multor organizatori de evenimente în Europa şi în lume. Guvernul brazilian, de exemplu, a decis să ia noi măsuri de securitate pentru ca un atac de tipul celui intervenit la Nisa să nu se poată produce în contextul Jocurilor Olimpice care încep în Brazilia pe 5 august. O manifestare care le-a dat multă bătaie de cap organizatorilor, şi nu doar din motive securitate.

In privinţa securităţii, "jocurile" par să fie făcute. Autorităţile braziliene anunţă că sunt mobilizaţi 85 000 de membri ai forţelor se securitate, 47 000 de poliţişti şi 38 000 de militari. Nivelul de alertă a fost ridicat atît în urma atentatului de la Nisa cît şi a faptului că joia trecută a fost arestat un grup de brazilieni care pregătea un atentat. Marele coşmar al tuturor oraşelor care organizează jocuri olimpice este în primul rînd securitatea, şi aceasta încă din 1972 cînd, în Germania, la Mûnchen, un comando palestinian a luat ca ostatici un grup de sportivi israelieni, asasinînd 11 dintre aceştia.

Satul olimpic unde urmează să se intaleze cele 207 delegaţii sportive este deci sub o serioasă supraveghere. Dar unele delegaţii au de făcut alte reproşuri organizatorilor. Echipa Australiei, de exemplu, a refuzat să se instaleze în satul olimpic pe motivul că unele instalaţii nu funcţionează. Delegaţiile din Marea Britanie şi din Noua Zeelendă par să fi fost şi ele dezamăgite de cum arătau spaţiile de cazare şi echipamentele lor. Ceea ce nu e de mirare dacă ţinem cont de dificultăţile pe care le-au întîmpinat brazilienii în organizarea acestor jocuri.

Un jurnalist de la São Paolo a publicat un articol (reluat de publicaţia Le Courrier International) intitulat “Jocurile Olimpice ale panicii". El nu este singurul care afirmă că pentru Brazilia organizarea acestor jocuri înseamnă o imensă gaură în buget, mai ales că în ultimii ani ţara a intrat în recesiune. La ora la care Brazilia a fost desemnată ca ţară organizatoare pentru această ediţie a jocurilor, în 2009, vestea suscitat un entuziasm popular gigantic. Intre timp însă Jocurile au început să fie desemnate ca fiind cauza tuturor relelor care se abat peste Brazilia, cum ar fi speculaţia imobiliară la Rio dar şi în alte oraşe. In 2008, Brazilia afişa un ritm de creştere economică de invidiat, de 5,2 la sută, iar preşedintele de atunci, care îşi începea cel de-al doilea mandat, Lula da Silva, încarna ideea de progres şi de stabilitate politică. Intre 2002 şi 2011 salariile în Brazilia au crescut cu peste 70 la sută, iar politica economică a lui Lula da Silva a scos din sărăcie în jur de 40 de milioane de brazilieni.

Organizarea jocurilor olimpice venea deci ca o recompensă a comunităţii internaţionale pentru o ţară căreia începea să i se recunoască un statut de putere economică şi diplomatică, pentru un stat-sub-continent care începea să joace un nou rol internaţional. Nimeni nu-şi imagina la acea oră scenariul actual, un veritabil dezastru marcat de recesiune, inflaţie galopantă, explozie a şomajului şi mai ales totala compromitere a clasei politice într-un vast scandal de corupţie.

In ciuda acestei situaţii Jocurile sunt aşteptate ca o ocazie pentru relansarea economiei şi recuperarea moralul. 500 000 de turişti şi 900 000 de brazilieni sunt aşteptaţi la Rio pentru perioada jocurilor olimpice de vară. Iar pentru brazilieni succesul acestor jocuri a devenit o miză importantă, aproape o chestiune de mîndrie, un pariu naţional dincolo de aspectul sportiv. Oraşul Rio va fi probabil şi cel care va avea cel mai mult de cîştigat de pe urma acestei olimpiade, pentru că după plecarea sportivilor şi a publicului el va rămîne totuşi cu infrastructurile modernizate, ceea ce locuitorii săi aşteptau de multă vreme.