Terorism: "biserica catolică lovită în corpul şi în sufletul ei"

Nebunia teroristă

"Asasinat de către barbari". Este titlul de pe prima pagină a cotidianului Le Figaro, însoţit de fotografia preotului în vîrstă de 85 de ani, victimă, ieri,  a celor doi "soldaţi ai jihadului" care au trecut la acţiune în localitatea Saint-Etienne du Rouvray. Libération îşi deschide ediţia publicînd fotografia unui poliţist care îşi duce mîna la cap, un gest de om care pare excedat de ceea ce se întîmplă în Franţa. Principalul titlu al cotidianului este însă unul mobilizator: "Ne rien céder" (Să nu cedăm nimic). Cotidianul catolic La Croix îşi deschide ediţia cu alt titlu plin de ecouri triste: "La Folie terroriste" (Nebunia teroristă).

Sub titluri diverse presa franceză îşi exprimă la unison sentimentul de oroare şi dezgust în faţa unei crime care apare de fapt ca un nou "front" deschis de jihadişti: după ce au ucis militari şi poliţişti, copii şi adolescenţi, bărbaţi şi femei de toate condiţiile sociale, acum iată-i pe aceşti psihopaţi lovind în biserica catolică.

"Bulversată, biserica catolică din Franţa ezită între a-şi exprima mînia sau a reacţiona prin rugăciune. Comunitatea catolică, în stare de şoc, vrea să relanseze dezbaterea legată de pierderea valorilor spirituale." scrie Le Figaro dînd cuvîntul mai multor credincioşi, prelaţi şi ierarhici. Din tot ceea ce spun ei rezultă că Franţa trece printr-o mare încercare. Iar asasinarea unui preot chiar în timp ce oficia slujba de dimineaţă loveşte de fapt biserica catolică în corpul şi în sufletul ei, după cum acest act fără precedent îi loveşte pe cei care cred în Dumnezeu, în dragostea de aproape şi în fraternitate.

Le Figaro îl citează pe arhiepiscopul de Rouen cu următoarea frază: "Biserica catolică nu poate recurge la alte arme decît rugăciunea şi fraternitatea dintre oameni."

"Nu-i lăsaţi pe extremiştii califatului să-l pervertească pe Dumnezeul în care credeţi."

Rectorul unui loc de pelerinaj religios important din Franţa, cel de la Lourdes, se întreabă însă dacă nu cumva ar trebui lansată o reflecţie mai adîncă. El spune: "Trebuie să fim vigilenţi pentru securitatea noastră. Dar în acelaşi timp să ne întrebăm de ce atîta ură împotriva noastră? Este timpul să ne regăsim valorile fundamentale. Să înlăturăm mormanul de dărîmături care astupă sursa noastră interioară, spirituală, precum şi pe cea a societătii noastre. "

Cardinalul Parisului, André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, declară într-un interviu publicat tot în Le Figaro: "Fie că suntem, fie că nu suntem credincioşi, acest atac loveşte în inima culturii noastre comune." El le mai adresează un mesaj musulmanilor spunîndu-le: "Nu-i lăsaţi pe extremiştii califatului să-l pervertească pe Dumnezeul în care credeţi. Aveţi dreptul să fiţi în acelaşi timp francezi şi musulmani. Aveţi dreptul să credeţi că Dumnezeu nu este un monstru care se hrăneşte cu sîngele necredincioşilor."

Intr-un cu totul alt registru, Le Figaro semnalează că în cartierele periferice ale oraşului Rouen au fost semnalate mai multe cazuri de radicalizare islamistă. Pe ansamblul departamentului 140 de persoane au profil de extremist, iar 30 dintre ele sunt supravegheate în mod special.

Cotidianul Libération analizează cele întîmplate şi ajunge la concluzia că strategia Organizaţiei statul islamic este aceea de a provoca un război civil. De fapt, spun comentatorii ziarului, din anul 2000 ideologii mişcării urmăresc acest lucru. Teoreticienii jihadului visează la declanşarea unui război total şi final cu creştinii, cu occidentalii, cu restul lumii, cu toţi cei care nu gîndesc ca ei. Ei doresc să provoace haosul în societăţile occidentale: diviziuni comunitare, dezordine, frică. Iar actele de terorism riscă să se multiplice într-un moment cînd de fapt şefii jihadişti ştiu că aşa-zisul lor califat va dispărea.

Libération mai scrutează personalitatea unuia dentre atacatori, Adel Kermiche, aflat pe lista S a radicalizaţilor după două tentative de a pleca în Siria. Individul purta de altfel o brăţară electronică, deci era sub o supraveghere strictă, ceea ce nu l-a împiedicat să treacă la acţiune. Practic el avea voie să iasă din casă doar cîteva ore pe zi, mai precis între 8h30 şi 12h30, şi exact în acest răstimp a comis atentatul. Un întreg sistem deci trebuie revăzut în Franţa în urma acestui atac. Individul fusese pus în libertate condiţionată pe 18 martie anul acesta. Iar în paranteză fie spus, încă zece mii de indivizi au, în Franţa, profilul lui Adel Kermiche, adică figurează pe lista S, sau sunt fişati S.

Organizaţia statul islamic îi instrumentalizează pe indivizii cu boli mintale

Să revenim însă la Cotidianul La Croix care, sub titlul citat mai sus, "Nebunia teroristă" se întreabă dacă nu cumva Organizaţia statul islamic îi instrumentalizează efectiv pe indivizii cu boli mintale, pe psihopaţi şi pe anxioşi, pe tinerii fragili avînd probleme identitare dar şi de altă natură.

Dosarul cotidianului catolic este extrem de interesant întrucît încearcă să descifreze mecanismul psihologic al radicalizării, şi ajunge la concluzia că şi mediile de informare precum şi Internetul joacă un rol în acest sens. Citez din dosar: "Modul în care mediile de informate prezintă aceste evenimente ridică un semn de întrebare. Societăţile noastre trebuie să-şi pună serioase întrebări în legătură cu complezenţa lor faţă de imaginile violente pe care le răspîndesc filmele şi jocurile video." Cotidianul La Croix mai crede că în Franţa psihiatria a fost delăsată în ultimii ani, ceea ce ar trebui remediat repede dat fiind numărul mare de tineri fragili sau frustraţi, cu probleme psihice şi  identitare care s-au lăsat atraşi de ideologia islamistă.

Sigur, scrie ziarul, demenţa nu este o noutate în istoria umanităţii. Dar modul în care ideologia jihadistă îi împinge pe tineri la o formă de demenţă este nou. De exemplu promisiunea dată de ideologii radicali ai islamului că prin sacrificiu se ajunge la o purificare, ceea ce facilitează recrutarea unei largi palete de indivizi cu probleme, inclusiv unii care timp de ani de zile nu au avut nici un raport cu credinţa ci mai ales cu delicvenţa, drogurile sau cu marele banditism.