Terorismul nu poate fi învins fără combaterea ideologiei care îl generează

Probleme de comportament încă de la vîrsta de 6 ani, cu spitalizări periodice, două tentative de plecare în Siria, zece luni de închisoare unde a avut neşansa să întîlnească un saudit cu o experienţă de 18 luni în rîndurile combatanţilor islamişti din Siria, iată doar cîteva etape din viaţa irosită a acestui tînăr.

Cotidianul Le Monde publică un întreg dosar în jurul acestui individ care a ştiut însă să-şi disimuleze pulsiunile criminale. In faţa autorităţilor el afirma sus şi tare că nu este un extremist ci un bun musulman care îşi face toate rugăciunile cu excepţia celei de dimineaţă, întrucît nu se putea trezi la ore mici...

El avea şi un proiect profesional, dorea să devină asistent medical în domeniul psihiatric. In cartierul în care trăia família sa este astăzi consternată în urma celor întîmplate, dar alte persoane care l-au cunoscut îl considerau mai degrabă un tip instabil şi fără minte. Este el, la rîndul său, o victimă a unor circumstanţe? Putea fi salvat acest tînăr dacă societatea, familia, contextul istoric i-ar fi acordat mai multe şanse? Intrebarea revine după fiecare astfel de caz de radicalizare. Intr-un fel, toate se aseamănă şi toate sunt diferite.

Cert este însă că discursul difuzat de ideologia islamistă radicală are ceva hipnotic şi reuşeşte să înroleze pînă la sacrificiul suprem mii şi mii de tineri. In centrul acestei strategii se află aşa-zisa “purificare”. Ideologii le spun acestor tineri de origine musulmană cam aşa: nu contează ce aţi făcut înainte de contactul cu noi, dacă aţi fost buni musulmani sau nu, dacă aţi fost oameni cinstiţi sau delicvenţi. Aderarea la Jihad vă “purifică” şi vă conferă un statut superior.

Cum observau unii comentatori, ideologia jihadistă îi acceptă chiar şi pe homosexuali, pentru că şi lor li se promite “purificare”, dacă îşi rup legăturile cu Occidentul şi cu tot ceea ce le-a conferit identitate pînă la aderarea la noul statut. Difuzată prin intermediul Internetului, într-un mod subtil chiar şi prin predicile imamilor salafişti autorizati în moscheiele din Europa, acest scenariu de “împlinire individuală”, chiar cu preţul morţii, funcţionează şi duce la înrolarea unor noi contingente de tineri.

Experţii care spun că occidentalii nu vor cîstiga războiul împotriva terorismului fără a-l cîstiga întîi pe tărîmul ideilor şi al ideologiei au dreptate. Mai rămîne ca occidentalii să lanseze cu adevărat, şi cu curaj, acest război ideologic. Pentru că în prezent unii lideri occidentali îşi asumă mai puţine riscuri politice ordonînd operaţiuni militare în Irak sau Siria decît să ceară comunităţilor musulmane din Europa să iasă din “ambiguităţile” sale şi să-şi asume un examen critic.