Siria: miza bătăliei de la Alep

In analiza sa cotidianul Le Monde evită să spună dacă alianţa dintre rebelii moderaţi şi grupurile islamiste radicale este o veste bună sau proastă pentru occidentali. In orice caz, diplomaţia a primit o nouă lovitură, în sensul că eforturile de la Geneva pentru găsirea unei soluţii au devenit praf şi pulbere. Pe data de şase august, prin intervenţia grupurilor jihadiste, cartierele controlate de rebeli au rupt încercuirea şi practic au evitat prăbuşirea bastionului lor.

Coaliţia siriană, organul politic al opoziţiei în exil, vede în evoluţia situaţiei de la Alep "unul dintre evenimentele cele mai importante ale revoluţiei siriene în ultimii cinci ani şi jumătate". Zonele de umbră sunt însă extrem de numeroase. Cum ar fi atitudinea americanilor care sprijină forţele Armatei siriene libere, precum şi alte facţiuni afiliate acestora. Ori, iată că ele s-au alat cu jihadiştii Frontului Al-Nosra, cam zece mii la număr, care figurează pe lista americană a grupurilor teroriste.

Le Monde precizează însă că acest grup jihadist s-a "rebotezat" la sfîrşitul lunii iulie şi acum îşi spune Frontul Fatah Al-Chaim. In zonele în care şi-a extins puterea el impune regulile islamului rigorist, iar în cursul operaţiunilor militare în care este implicat recurge la atacuri sinucigaşe. A rupt el cu adevărat relaţiile pe care le avea cu Al Qaida? Si ce raporturi are cu ceilalţi jihadişti care s-au declarat stat islamic în Siria şi în Irak? Contextul rămîne deci confuz şi complicat, şi este greu de crezut că Frontul Al-Nosra a intrat într-o logică de "normalizare", ceea ce ar însemna renunţarea la terorism. Un expert american afirmă că bătălia de la Alep este "cea mai simbolică şi cea mai strategică" din Siria.

Mai rămîne întrebarea dacă din oraşul Alep va mai rămîne ceva în picioare după încheierea bătăliei, şi dacă nu cumva aceasta va mai dura cîţiva ani buni.