Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procurorul Parisului trage semnalul de alarmă : «Riscul de atentate e tot mai mare»

molins.jpg

François Molins, procurorul Parisului, trage semnalul de alarmà
François Molins, procurorul Parisului, trage semnalul de alarmà
Image source: 
AFP

« Riscul de atentate este tot mai mare ». Iată ce spune într-un lung interviu acordat ziarului Le Monde, François Molins, procurorul Parisului. El analizează evoluţia ameninţării terorsite din ianuarie 2015 încoace dar evocă şi noua sa strategie pentru a-i combate mai eficient pe terorişti.

« In mod paradoxal, cu cât organizaţia stat islamic pierde teren în Siria şi Irak, cu atât riscul de atentate creşte în Franţa ». Pe ce se bazează această afirmaţie a lui François Molins ? Pe istorie, pe faptul că « în trecut, când organizaţiile teroriste erau în dificultate în zona lor de acţiune, ele căutau să comită atacuri în exterior ». Procurorul Parisului scoate apoi în evidenţă un alt factor de risc şi anume « momentul în care numeroşi combatanţi francezi împreună cu familiile lor se vor întoarce în Hexagon ».

982 de indivizi fac sau au făcut obiectul unor anchete pentru terorism islamist

François Molins citează cifrele serviciilor de informaţii şi spune că « există circa 2.000 de francezi care ar fi în tranzit sau dornici să plece în Siria. Dintre aceştia, 700 ar fi déjà în zonă ». Premierul Manuel Valls evoca joi cifre mai mici : 700 în zonă şi « doar » 900 dornici să plece acolo.

Pe plan judiciar, procurorul parizian notează « o creştere spectaculoasă a procedurilor : 26 în 2013 şi 136 în 2015. Actualmente, parchetul din Paris urmăreşte 324 de dosare dar doar 25 au fost judecate sau sunt în aşteptarea unui proces. In total, 982 de indivizi fac sau au făcut obiectul unor anchete pentru terorism islamist ».

Strategia de criminalizare a procedurilor

Parchetul din Paris a decis în luna aprilie să înăsprească serios politica penală, criminalizând dosare până atunci rezervate tribunalelor corecţionale. In materie de terorism, trei nivele de infracţiuni există în codul penal. Noua lege, adoptată în iulie, înăspreşte sancţiunile, cele mai « uşoare » sancţiuni trec de la 20 la 30 de ani închisoare. Pedepsele care până acum prevedeau 30 de ani după gratii, se transformă graţie noii legislaţii, în închisoare pe viaţă.

Explicaţia lui François Molins e simplă : « în faţa evoluţiei radicale create de apelurile la omoruri şi atentatele cu repetiţie comise din ianuarie 2015 încoace, ne-a obligat să privim altfel problema. Astfel, de acum încolo considerăm drept participant la o asociaţie de criminali orice persoană care a plecat pe frontul irakiano-sirian începând cu ianuarie 2015 şi a luat parte la lupte, la patrule sau a făcut parte din poliţiile islamice ale uneia dintre mişcările Organizaţia stat islamic sau Frontul al-Nosra. Din aprilie încoace deci, toate anchetele judiciare deschise sub această acuzaţie sunt de natură criminală » mai spune procurorul Parisului.

El promite de asemenea că « această strategie de criminalizare a procedurilor va merge până la capăt, adică parchetul va cere sistematic punerea sub acuzare în faţa curţii speciale cu juri din Paris ». François Molins exclude însă ideea susţinută de opoziţia conservatoare de la Paris, aceea de a-i încarcera pe cei fişaţi « S », adică doar bănuiţi că ar avea simpatii islamiste. « Nu poate exista detenţie preventivă în afara procedurilor penale, acesta este soclul statului de drept. Nu putem pune după gratii pe cineva înainte să comită o infracţiune ».

Cazul femeilor şi minorilor jihadişti

Procurorul Parisului este categoric : « Sute de femei vor reveni din Siria. Astăzi, 59 au fost déjà inculpate pentru fapte de terorism din care 18 sunt în detenţie. Până nu demult aveam prea multe scrupule, ziceam că aceste femei nu au făcut decât să-şi urmeze soţul iar acolo, la faţa locului, nu fac decât munci casnice. Acum am decis să le interpelăm şi să le încarcerăm sistematic de cum revin din Siria ».

Aceste femei revin însă, unele dintre ele, cu copii lor, copii crescuţi într-un « uluitor mediu de îndoctrinare » notează procurorul. « Unii dintre aceşti tineri sau adolescenţi reprezintă aşadar adevărate bombe cu întârziere » se teme François Molins.

Serviciile secrete franceze evaluează pentru moment la « doar » vreo 20 numărul minorilor combatanţi. Dintre cei întorşi acasă, « 35 de minori au fost inculpaţi – 23 de băieţi şi 12 fete – iar 9 dintre ei sunt chiar în detenţie. O detenţie provizorie a cărei perioadă maximă a fost extinsă de noua lege din iulie de la un an la doi ani ».

In fine, la întrebarea dacă este favorabil creeării unei curţi de securitate antiteroristă, François Molins răspunde din nou foarte categoric : « Franţa a ales să aplice regulile de drept comun în procedurile penale pentru terorism. A creea o curte de securitate pentru a aplica o justiţie specială, cu reguli diferite de exemplu în materie de prezumţie de nevinovăţie, ar fi contrar principiilor Convenţiei europene a drepturilor omului ».

 
Procurorul Parisului trage semnalul de alarmă : «Riscul de atentate e tot mai mare»