Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franţa: Ameninţare teroristă la nivel „maximal”

2015-12-24t124602z_1946774032_lr1ebco0zgfsh_rtrmadp_3_france-security_0_0.jpg

Franta în stare de alerta
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

In Franţa „ameninţarea teroristă este la un nivel maximal.” Este o declaraţie făcută de premierul Manuel Valls în contextul în care, pentru prima dată, un comando de mai multe femei a încercat să comită un atentat în inima Parisului, nu departe de catedrala Notre-Dame. Trei dintre ele, în vîrstă de 19, 23 şi 39 de ani, compar în faţa justiţiei, dar întrebările rămîn în legătură cu mecanismul radicalizării lor şi mai ales în legătură cu modul în care au fost manipulate de un individ aflat în Siria.

La Paris şi în întreaga Franţă viaţa şi-a reluat cursul normal după vacanţele de vară şi mai ales după trauma atentatului de la Nisa de pe 14 iulie, dar o anumită nelinişte pluteşte în aer. Si pe bună dreptate dacă ţinem cont că ministerul de interne informează în mod oficial că practic în fiecare zi sunt dejucate atentate pe teritoriul Hexagonului.

In ce le priveşte pe cele cinci femei şi fete (dintre care una minoră) aflate în prezent în cercetare pentru radicalizare şi tentativă de atentat, s-ar putea spune că eşecul lor se datorează numai întîmplării şi, din fericire, „lipsei lor de experienţă”. Din presă şi din depeşele agenţiilor de presă rezultă că joia trecută atentatul pe care îl pregăteau a fost practic împiedicat de un patron de cafenea. El a observat automobilul suspect în care se aflau mai multe butelii cu gaz şi a alertat poliţia. Tot hazardul a făcut ca una dintre femei, revenind la faţa locului, să se sperie de un chelner pe care l-a luat drept un poliţist îmbrăcat în civil, în consecinţă respectiva teroristă a luat-o la fugă fără să-şi mai ducă la bun sfîrşit intenţia, aceea de a declanşa explozia buteliilor de gaz.

Din mărturiile lor, Inès, Sarah şi Amel, cele trei inculpate, voiau să comită şi atacuri în diverse gări, inclusiv la Paris. Ele mai voiau să-şi procure centuri de exploziv, să atace poliţişti sau să lanseze maşini împotriva unor clădiri oficiale, precizează Agenţia France Presse.

Din nou răsună aceleaşi întrebări ca şi în cazul altor atentate. Cotidianul Le Figaro se întreabă, de exemplu, de ce nu se aflau aceste femei după gratii cînd trei dintre ele erau fişase „S”, adică pe lista persoanelor reprezentînd o ameninţare pentru stat? Tot Le Figaro avertizează că teroriştii au o „imaginaţie fără limite” şi că în nici un caz ei nu pot fi contracaraţi cu declaraţii de principiu.

Ne aflăm în orice caz pentru prima dată în Franţa în faţa unui atac  pregătit de femei radicalizate, scrie cotidianul catolic La Croix. Publicaţia mai constată că femeile care se întorc din Siria beneficiază în Franţa de un tratament mai „indulgent” decît candidaţii la jihad de sex masculin reveniţi pe teritoriul Hexagonului. In martie anul acesta 54 de femei revenite din Siria erau cercetate de justiţie, dar numai 9 efectiv plasate după gratii.

Si pentru că vorbim de gratii, executivul anunţă un nou plan în materie de închisori, mai precis crearea a zece mii de locuri de detenţie suplimentare precum şi a unor unităţi specializate în vederea de-radicalizării. Ministrul de interne Bernard Cazeneuve doreşte în special să poată fi total izolaţi deţinuţii radicalizaţi, în celule individuale, pentru că pînă în prezent capacitatea lor de a-i contamina şi pe alţii s-a dovedit uluitoare.

Cotidianul le Monde arată însă, cu acente critice, că în Franţa responsabilii politici au obiceiul de a anunţa crearea de noi locuri în închisori cam în preajma alegerilor. Si fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, în ianuarie 2012, cînd candida pentru un nou mandat, a anunţat crearea a 20 000 de noi locuri de detenţie. Ori, pînă la urmă, ele nu au devenit realitate întrucît executivul socialist a anulat programul preconizat de executivul de dreapta... Le Monde reaminteşte că în Franţa sunt cam 58 500 de locuri în închisori, ocupate în proporţie de 117 la sută întrucît numărul deţinuţilor este de peste 69 800.

In legătură cu întrebarea "cum se produce manipularea de la distanţă?" rămîne o problemă dificil de rezolvat cea a mesajelor criptate. Individul care le-a „radicalizat” pe cele cinci femei este cunoscut, mai rămîne să fie găsit un atidot la reţelele sociale puse în slujba fanatismului.