Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jean-Claude Juncker: "Uniunea Europeană traversează o criză existenţială"

juncker_european_commission.jpg

Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene

"Uniunea Europeană va supravieţui Brexit-ului". Iată doar una dintre frazele emblematice pronunţate miercuri 14 septembrie în faţa deputaţilor europeni de la Strasburg de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. El a lansat un apel la unitate într-un moment cînd Europa încearcă să se reconstruiască, Brexit-ul fiind doar cea mai recentă criză cu care sunt confruntaţi europenii. Cu două zile înainte de summit-ul european de la Bratislava, discursul privind starea Uniunii pronunţat de preşedintele Comisiei Europene a dat tonul dorinţei colective de a depăşi un moment dificil, de “criză existenţială”, după cum spune tot Jean-Claude Juncker. Comisia Europeană încearcă deci, prin lansarea unor proiecte concrete, să stopeze fragmentarea continentului şi ofensiva naţionalismului şi a populismului. Analizăm în cele ce urmează acest dosar complex cu un prim accent pe faptul că astăzi Europa trebuie să înceapă o nouă pagină de istorie dar suferă, printre altele, de lipsa unui leadership puternic.

Jean-Claude Juncker acuzat de uzură politică

Si merită să amintim şi noi, cum o face în Franţa cotidianul Libération, că omul care a anunţat la Strasburg un număr important de iniţiative interesante, şi în plus cifrate, este contestat din multe direcţii. In ultimul timp Jean-Claude Juncker a fost criticat cu vehemenţă, mai ales în presa germană, britanică şi americană, care îl consideră obosit, îmbătrînit şi uzat din punct de vedere politic, ba chiar îl acuză că ar fi “alcoolic”. Este el astăzi omul situaţiei? se întreabă unii editorialişti, marele reproş care i se aduce fiind de fapt acela că nu a reuşit să împiedice “Brexit-ul”.

In presa europeană Jean-Claude Juncker este ironizat uneori şi din cauza stilului său “prea familiar” adoptat uneori la întîlnirile la vîrf. “Ce faci dictatorule?” este fraza cu care preşedintele Comisiei Europene l-a întîmpinat, s-ar părea, de mai multe ori, pe Viktor Orban, dar căruia îi strînge totuşi călduros mîna. Jean-Claude Juncker a răspuns de mai multe ori acestor reproşuri, considerîndu-le în definitiv normale, în contextul în care Comisia Europeană este des criticată de cei care nu văd cu ochi buni sporirea atribuţiilor sale.

Cotidianul Le Monde, analizînd discursul rostit de Jean-Claude Juncker în faţa Parlamentului de la Strasburg, îl consideră "în defensivă". Iar în materie de leadership, scrie ziarul franceze, Europa mai suferă în prezent şi din cauza "motorului franco-german" paralizat datorită calendarului electoral. Peisajul politic comunitar este deci extrem de accidentat, iar Le Monde mai evocă spectrul unei "implozii a Uniunii Europene", sau mai bine spus a configuraţiei sale actuale post-Brexit.

Iniţiativele de relansare a construcţiei europene nu lipsesc însă, iar unele au fost enumerate de Jean-Claude Juncker. In paralel se activează şi alţi lideri. François Hollande şi Angela Merkel se întîlnesc joi 15 septembrie la Paris pentru a-şi armoniza şi ei poziţiile. Iar unele propuneri întrunesc deja acordul comunitar, inclusiv al ţărilor din Europa de răsărit, cum ar fi cele legate de necesitatea unei noi politici în materie de apărare europeană.

"Tările din Est de raliază proiectului de apărare europeană".

Este un titlu din Le Figaro, titlul unui articol despre noul "leitmotiv" care i-ar putea uni pe europeni sub acelaşi stindard. "Europa se protejează", iată un slogan capabil să unifice din punct de vedere politic continentul, alături de proiectele legate de relansarea creşterii economice, de relansare a investiţiilor şi de crearea de noi locuri de muncă. Dacă la Bratislava cei 27 se vor rezuma doar la aceste subiecte, cu siguranţă că reuniunea va fi un succes. Nu este de altfel exclus ca de pe agendă să fie scoase unele subiecte delicate, precum cel al cotelor de refugiaţi pe care ar urma să le primească fiecare ţară. In Franţa unii comentatori arată că de data aceasta doamna Angela Merkel s-ar putea să se arate mai puţin ofensivă pe acest plan, întrucît dorinţa ei este aceea de reconciliere, atît cu ţările din sud care îi contestă doctrina economică cît şi cu ţările din est care îi contestă politica migratorie.

In ce priveşte crearea unei apărări europene, momentul este într-adevăr favorabil întrucît în ultimii 43 de ani Marea Britaniei a recurs la dreptul ei de veto pentru a se opune acestei idei. Astăzi însă Europa se simte serios ameninţată, atît la est cît şi la sud… De unde sentimentul că bătrînul continent trebuie să-şi forjeze o politică independentă în materie de apărare, chiar dacă Alianţa Atlantică rămîne principala sa “umbrelă protectoare”.

Aş mai semnala, în contextul declaraţiilor şi dezbaterilor care preced această importantă reunine de la Bratistava, două opinii. Una este cea a lui Dalai lama, liderul tibetan fiind în aceste zile într-o vizită în Franţa. “Uniunea Europeană este singura cale care are un sens”, spune înţeleptul budist, şi adaugă: ea ar trebui să fie un model pentru Africa şi pentru Asia.

O a doua opinie vine din partea unui economist celebru considerat “de stînga” Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. El tulbură într-un fel apele publicînd în Franţa o carte despre criza europeană. O carte a cărui titlu sintetizează totul: “Euro: despre cum moneda europeană ameninţă viitorul Europei”. Economistul american vine şi cu propuneri pentru asanarea situaţiei, dar mă îndoiesc că europenii ar fi dispuşi într-o zi să accepte rolul de cobai pentru scenariile sale.