Acord de pace în Columbia: “Bine aţi venit în democraţie!”

2500 de invitaţi, într-adevăr, dintre care 250 erau victime ale conflictului, au fost prezenţi în oraşul Cartagina din Columbia pentru acest moment istoric. 15 şefi de stat şi 27 de miniştri de externe s-au aflat de faţă, dintre care unii au jucat cu succes rolul de mediatori, cum ar fi şeful diplomaţiei norvegiene Borge Brende. Uniunea Europeană a retras imediat de pe lista organizaţiilor teroriste mişcarea FARC (sub acest nume sunt cunoscuţi rebelii colombieni, Forţele armate revoluţionare columbiene). Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a dat mîna cu liderul guerillei marxiste, Rodrigo Londono, supranumit Timoşenko. “Bine aţi venit în democraţie”, a spus şeful statului columbian, iar şeful guerillei transformată acum în partid politic le-a cerut iertare victimelor conflictului pentru tot ceea ce s-a întîmplat.

Acum ar trebui să asistăm la reconcilierea reală a columbienilor, care va fi consfinţită printr-un referendum pe data de 2 octombrie. Putem vorbi deci de o nouă pagină de istorie în Columbia şi de un succes diplomatic al mediatorilor, care sunt numeroşi, în frunte cu Cuba, Norvegia, Venezuela, Statele Unite, Organizaţia Naţiunilor Unite, Vaticanul…

Bine ar fi ca şi în Siria să poată funcţiona o astfel de iniţiativă, dar ceva mai repede dacă se poate pentru că în Columbia acest conflict a durat 52 de ani… Cu un bilanţ de 260 000 de morţi, 45 000 de dispăruţi şi aproape 7 milioane de persoane deplasate. Intr-un fel aceste cifre sunt acuzatoare: a fost nevoie de o jumătate de secol şi de enorme pierderi omeneşti pentru ca glasul raţiunii să triumfe în Columbia. Si partida încă nu este terminată. Pentru că trupele FARC, evaluate la 7000 de oameni, sunt dispuse să depună armele, dar mai există o mişcare guevarristă numărînd 1500 de luptători care nu a semnat încă nici un acord de pace. Revoluţionarii guevarrişti au decretat totuşi o încetare unilaterală a focului în aşteptarea rezultatului la referendumul de pe 2 octombrie.

Cotidianul Le Monde, evocînd acest acord de pace semnat în mod solemn se întreabă însă "şi acum"? Pentru că acordul de pace, etalat pe aproape 300 de pagini, prevede multe lucruri, inclusiv un efort considerabil pe plan economic din partea guvernului în vederea ameliorării condiţiilor de viaţă ale regiunilor rebele. Columbia speră, în viitor, să poată juca pe cartea acestui atuu al păcii ca să atragă investitori, să-şi relanseze sectorul turistic, să-şi schimbe imaginea pe plan internaţional. La nivelul simbolurilor remarc faptul că preşedintele Santos a semnat acordul de pace cu un stilou fabricat dintr-un glonte tras în contextul conflictului. "Baligrafo", este, în spaniolă, numele acestui stilou şi cine ştie, poate că pe viitor Columbia îl va putea exporta în toate zonele de conflict ale planetei, începînd cu Siria şi continuînd cu Irak, Libia, Palestina, Sudan, Ucraina, Mali, Kaşmir… Mă opresc aici cu enumerarea pentru că lista este lungă.