Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atentatele din 13 noiembrie 2015 de la Paris : ancheta dezvăluie un proiect terorist de şi mai mare amploare

atentat.jpg

Operatiune antiteroristà a politiei belgiene la Shaerbeek pe 24 martie 2016
Operatiune antiteroristà a politiei belgiene la Shaerbeek pe 24 martie 2016
Image source: 
AFP/Nicolas Maeterlinck

Treptat, ancheta privind atentatele de la Paris din 13 noiembrie anul trecut, atacuri revendicate de organizaţia stat islamic, scoate la iveală o organizare mult mai complexă decât ne puteam imagina. Sisteme de ascunzători, număr de oameni implicaţi, ţinte programate – totul confimă că celula care a comis atacurile de la Stade de France, sala Bataclan şi terasele cafenelelor avea ambiţii iniţiale mult mai mari. Ziarul Le Monde a avut acces la primele rezultate ale acestei anchete.

Documentele la care a avut acces Le Monde arată cum de Salah Abdeslam s-a putut ascunde timp de 4 luni. Se mai subînţelege din aceste documente că atentatele de la Paris din noiembrie şi cele de la Bruxelles din 22 martie au fost comise de o aceeaşi celulă şi probabil făceau parte dintr-un acelaşi proiect iniţial.

Dovada acestor afirmaţii a fost găsită într-un laptop găsit într-o pubelă în luna martie, după atentatele din capitala belgiană. Multe lucruri erau consemnate în acest mic calculator : testamente, liste de ţinte – printre ele, cartierul de afaceri de la Défense de lângă Paris, asociaţia integristă Civitas – informaţii despre explozibili, şamd. Acest laptop a fost plimbat, transportat în fiecare din ascunzătorile teroriştilor.

Fişierul care conţinea aceste informaţii se numea « 13 noiembrie » şi era subdivizat în mai multe dosare. Unul se chema « grupul Omar », altul « grupul francezilor », al treilea « grupul irakienilor », al patrulea « grupul Schiphol » şi ultimul « grupul metro ». Tot atâtea denumiri care făceau referire directă la felul în care urmau să fie comise masacrele. « Omar » era porecla lui Abdelhamid Abaaoud, liderul comandoului care a tras în terasele cafenelelor. Echipa de la Bataclan era compusă doar din kamikaze francezi, cei doi care s-au explodat la Stade de France erau irakieni.

Anchetatorii nu ştiu încă foarte clar ce e cu ultimele două grupuri. Echipa « metro » viza oare iniţial metroul parizian înainte de a se replia asupra celui din Bruxelles ? Grupul « Schiphol » corespundea unui proiect de atac contra aeroportului omonim din Amsterdam ?

Legături în Ungaria ?

Doi bărbaţi, bănuiţi că ar avea legături cu aceste proiecte, au fost arestaţi în timp ce se căutau diverşii protagonişti încă în viaţă ai atacurilor din Paris şi Bruxelles. Primul, de origine tunisiană, a fost prins în martie la Mollenbeek, acolo unde se ascundea Salah Abdeslam. Al doilea, de origine siriană dar de naţionalitate suedeză, a fost arestat în aprilie la Anderlecht în acelaşi timp cu Mohamed Abrini, « omul cu pălărie » de la atentatul contra aeroportului din Bruxelles. Direcţia antiteroristă franceză a stabilit că cei doi au luat un autobuz de la Bruxelles spre Amsterdam pe 13 noiembrie şi că au folosit cu această ocazie acte false. De ce nu au trecut la acte, de ce nu au comis un atentat în oraşul olandez ? Trebuiau să fie mai mulţi ? Tot atâtea întrebări, pentru moment fără răspuns.

Investigaţiile de până acum au dus până în Ungaria. Analiza telefonului lui Abdeslam şi transferurile de bani pe care le-a făcut respectivul arată că în această ţară a existat cel puţin un om sau chiar o celulă-releu timp de mai multe luni, între august şi începutul lui noiembrie 2015. Ancheta a demonstrat că un alt comando a fost încetinit pe acest drum al Balcanilor şi nu a putut ajunge la timp pentru a participa la măcelul din 13 noiembrie. Comandoul, zis « austriac », a fost interpelat în decembrie anul trecut la Salzbourg într-un centru de azilanţi. Din cei 4 bărbaţi arestaţi, doi au recunoscut că aveau ca misiune să intre în acţiune la Paris pe 13 noiembrie. Ei au sosit în Europa pe acelaşi vas cu kamikaze irakieni de la Stade de France. Timp de aproape o lună ei au fost însă blocaţi în Grecia după ce falsele lor documente siriene au fost descoperite de autorităţile elene.

Pregătirea acestor atacuri din Paris şi Bruxelles s-a bazat pe o logistică foarte elaborată. Aproape zece ascunzători au fost descoperite, mai ales în jurul Bruxelles-lului. Viaţa clandestinilor era bine organizată ; fiecare avea un rol precis : unii închiriau apartamentele pe nume false, alţii făceau cumpărăturile, alţii pe şoferii, şamd. Alţi indivizi bănuiţi că au fost în legătură cu celula franco-belgiană sunt încă în libertate iar acest lucru îi îngrijorează pe anchetatori. Mai ales după ce au văzut determinarea cu care au acţionat la Bruxelles după atacurile de la Paris.

Atentatele din 13 noiembrie 2015 de la Paris : ancheta dezvăluie un proiect terorist de şi mai mare amploare