Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Dezbatere la Collège de France: Împotriva ”narațiunilor otrăvite” despre migrație

college_france.jpg

Collège de France îsi organizeazà colocviul de început de an nou pe tema migratiilor
Collège de France îsi organizeazà colocviul de început de an nou pe tema migratiilor

Din vara lui 2015 încoace, afluxul mare de refugiaţi care au plecat din Orientul apropiat este, de obicei, prezentat ca o « criză a migranţilor » care ar pune la grea încercare Europa. Un colocviu organizat zilele acestea (12-14 octombrie) la celebrul Collège de France – una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Franţa, fondată în 1530 – încearcă să abordeze chestiunea migranţilor dintr-o perspectivă mai largă.

Organizatorii colocviului de la Collège de France au decis să privească chestiunea migranţilor şi din alte unghiuri decât cele clasice. De ce să privim această problemă doar ca pe una pusă securităţii Europei ? De ce să nu vorbim despre această sfidare umanitară care-i confuntă pe refugiaţi cu criza Europei ? Sunt puse la încercare nu doar universalitatea drepturilor omului ci şi istoria raporturilor pe care le-au întreţinut diversele societăţi cu diversele valuri de migraţii pe care le-au cunoscut.

Participanţii la colocviu vor evoca mişcările de populaţii – voite sau constrânse – din unghiuri foarte diferite : istorice, demografice, antropologice, biologice, economice, şamd. Intâlnirea de la Collège de France se deschide cu o masă rotundă la care se vor aşeza pentru a discuta o serie de actori europeni majori – politici sau asociativi – care se ocupă de situaţia populaţiilor deplasate.

Intr-un lung interviu acordat revistei L’Obs, antropologul Michel Agier, participant la colocviu, explică de ce trebuie combătute stereotipurile şi « naraţiunile otrăvite ». In opinia lui, acest colocviu e semnul că, în fine, intelectualii şi cercetătorii francezi încep să se mobilizeze în jurul chestiunii migranţilor. « In mod sistematic, migraţia este descrisă în termeni negativi » notează Agier. « Criză », « catastrofă », « invazie ». Ori, spune antropologul « e vorba de un fenomen de mobilitate iar mobilitatea este condiţia însăşi a existenţei umane. Intr-o lume din ce în ce mai deschisă, mai globalizată, tot mai multe populaţii de vor deplasa. A-ţi imagina că fiecare va putea rămâne închis la el fără să primească pe altcineva, e o utopie » mai spune Michel Agier.

Cercetătorul francez mai comentează apoi luarea de poziţie de anul trecut a Angelăi Merkel. « Cancelara germană a făcut un gest spectaculos, ferm şi de o mare moralitate. In opinia ei, migranţii nu mai trebuie priviţi ca o problemă ci ca o cauză pentru toţi, în sensul unei probe care ne va trage în sus pe toţi, spre o înţelegere şi o dorinţă a unei lumi comune. Totodată, Merkel a vrut să-şi impună viziunea şi restului Europei. Nu a reuşit acest lucru pentru că în Germania, şi în general în Europa, ne lovim din nou de descrieri otrăvite apropos de chestiunea migratorie. Noi, intelectualii şi cercetătorii, trebuie să combatem aceste poveşti otrăvite şi să ne punem întrebări cu privire la această « criză migratorie » » mai spune Michel Agier. In opinia sa, « statele-naţiune sunt mai departe blocate într-o atitudine arhaică de închidere. Asta în contextul în care asistăm la naşterea unei noi « cosmopolis ». Migranţii nu sunt lăsaţi să-şi termine parcursul migratoriu. Unii îşi riscă viaţa în deşerturi, alţii pe mare. Când ajung aici, trăiesc sub ameninţarea unei arestări în plin oraş. De cele mai multe ori, aceşti migranţi – sirieni, irakieni, eritreeni sau sudanezi – sunt descrişi ca nişte oameni pasivi, duşi de colo colo în funcţie de evenimente, care nu caută decât să fugă ca să-şi apere integritatea fizică în detrimentul celui mai mic angajament politic. Ori, această viziune este eronată. Migranţii sunt fiinţe politice, capabile ca noi toţi să conceapă şi să ducă acţiuni colective pentru a apăra revendicări care le depăşesc propria soartă. De aceea trebuie să recunoaştem că la Calais, la Vintimila sau la Lesbos – şi în general la frontiere – există o scenă politică ce cere solidaritate şi negociere, nu doar scenă umanitară sau securitară care provoacă fie compasiune şi indignare, fie frică şi respingere » conchide Michel Agier, participant la colocviul intitulat « Migraţii, refugiaţi, exil » şi organizat de Collège de France.

 
«Migranţii trebuie să devină o cauză pentru toată lumea » - participant la colocviul consacrat refugiaţilor găzduit de Collège de France