Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libertatea presei, în pericol în Franţa?

legea_1881.jpeg

Legea din 1881 care reglementeazà presa din Franta, ar fi pusà în pericol de un proiect de lege examinat acum de Senatul de la Paris
Legea din 1881 care reglementeazà presa din Franta, ar fi pusà în pericol de un proiect de lege examinat acum de Senatul de la Paris
Image source: 
gallica.bnf.fr

Senatul de la Paris, dominat de dreapta – care este în opoziţie în Camera deputaţiilor – examinează în acest moment un proiect de lege intitulat « Egalitate şi cetăţenie ». O serie de amendamente depuse de doi senatori – unul socialist, al doilea conservator – urmăresc să combată abuzurile pe internet. Potrivit analiştilor şi sindicatelor de jurnalişti, aceste amendamente ar putea însă bulversa echilibrul legii din 1881 care reglementează libertatea presei.

« Guvernul se va lupta pentru a obţine retragerea amendamentelor care pun în pericol echilibrul legii din 1881 » a scris încă de zilele trecute pe reţeaua Twitter premierul Manuel Valls. « Poziţia primului ministru e cam expeditivă » i-a replicat senatorul conservator François Pillet, unul dintre cei care au depus controversatele amendamente pentru a combate abuzurile de pe internet.

Aceste amendamente, adoptate în comisie dar pe care guvernul socialist vrea să le retragă, au fost denunţate de mai bine de 20 de asociaţii de jurnalişti din mai toate mariile medii de informare din Franţa. Un text comun a fost semnat de societăţile de ziarişti de la RFI, France 24, Europe 1, RTL, TF1, France 2 dar şi de la ziare foarte diverse precum Le Figaro, Libération, Le Monde sau L’Humanité. Semnatarii se tem că o serie de amendamente ar putea « reduce de o manieră periculoasă libertatea presei ».

« Sub pretextul de a combate abuzurile pe internet, textul examinat de Senat riscă să repună în cauză legea presei din 1881, text fondator al profesiei » se poate citi în comunicatul comun.

Concret, senatorii vor să renunţe la principiul prescrierii delictelor de presă trei luni după data publicării lor. Cu alte cuvinte, defăimarea pe internet – dar şi provocarea la ură sau injuria - ar rămâne astfel imprescriptibile, la fel ca şi crimele contra umanităţii. Ori, spun semnatarii petiţiei contra proiectului de lege, acest lucru ar instaura o inegalitate în faţa legii între presa scrisă şi cea on-line, ştiut fiind că pe internet publicarea nu se opreşte practic niciodată, puţine texte fiind retrase.

Alt punct contestat este garantarea procedurilor judiciare, în particular ale apărării. Până acum, legea îi impunea celui care se considera defăimat sau injuriat să aducă dovada în acest sens şi să califice el însuşi unde şi cum este atins – defăimare, injurie sau altceva. Dacă se înşeală, acţiunea sa este declarată nulă de tribunal. Proiectul de lege vrea să lase de acum încolo pe seama judecătorului să califice delictul. Pe scurt, « jurnalistul va trebui să se apere fără ştie prea bine ce i se reproşează » deplâng sindicatele de jurnalişti.

In fine, senatorii vor să permită acţiuni în justiţie pe baza unei simple erori civile. Altfel spus, orice persoană – particulară sau întreprindere – ar putea pretinde la daune pentru un articol care nu-i place...Nu-i deci de mirare că jurnaliştii s etem de acest proiect de lege liberticidă care ar pune în pericol unul din stâlpii democraţiie, consacrat de Consiliului constituţional dar şi de Curtea europeană a drepturilor omului.

Libertatea presei, în pericol în Franţa ?