Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Formatul Normandia" se întîlneşte la Berlin

2015-02-11t210914z_353703893_lr2eb2b1mr3j2_rtrmadp_3_ukraine-crisis-summit-signature_0.jpg

O întîlnire precedenta a "Formatului Normandia"
Image source: 
credit foto: rfi.fr

La Berlin are loc în seara aceasta un summit cu participarea Germaniei, a Franţei, a Rusiei şi a Ucrainei, o întîlnire “pe teren minat” scrie Agenţia France Presse din cauza divergenţelor dintre occidentali şi ruşi pe tema Siriei. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că nu aşteaptă nimic de la această întîlnire, dar a suspendat temporar bombardamentele la Alep în semn de bunăvoinţă în vederea relansării discuţiilor de pace.

O întîlnire de la care nimeni nu aşteaptă rezultate spectaculoase

In mod normal discuţiile trebuie să se concentreze pe dosarul Ucraina, întucît situaţia din estul acestei ţări rămîne tensionată şi incertă iar acordurile de la Misk fac oficiu, în multe privinţe, literă moartă. La fel de important este însă şi subiectul Siria, mai ales că în ultima perioadă occidentalii au formulat critici aspre la adresa Rusiei în contextul bătăliei de la Alep.

In privinţa Ucrainei, Putin nu a mai discutat de un an faţă în faţă cu Angela Merkel, cu François Hollande şi cu Petro Poroşenko. Disputa pe tema blocajului din estul Ucrainei a devenit repetitivă şi prezintă toate simptomele unui conflict îngheţat. Ruşii şi ucrainenii se desemnează reciproc, în mod sistematic, drept responsabili pentru nerespectarea acordurilor de la Minsk. Pe ordinea de zi a discuţiilor de astăzi vor figura deci, din nou, chestiunile esenţiale: respectarea încetării focului între forţele ucrainene şi rebelii pro-ruşi, adoptarea unei legi electorale şi organizarea unor alegeri în respectivele zone care scapă controlului de la Kiev.

Intîlnirea de la Berlin are loc în contextul în care, joi 20 şi vineri 21 octombrie, la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre în Uniunea europeană vor discuta printre altele despre relaţiile cu Moscova. Seful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier declară în context că momentul actual este mai periculos decît în epoca războiului rece, cînd Moscova şi Washington ştiau bine ce limite trebuiau păstrate şi le respectau. Va reveni pe agenda discuţiilor şi problema decretării unor eventuale noi sancţiuni împotriva ruşilor, subiect care rămîne însă delicat şi care mai mult divizează decît uneşte familia europeană.

Voci franceze care cer o nouă politică faţă de Rusia

In acest context de extremă răcire a relaţiilor dintre occidentali şi ruşi, ca să nu spunem de nou război rece, în Franţa unele voci avertizează că metoda sancţiunilor nu este bună şi cer “reintegrarea Rusiei în familia europeană”.

Este cazul cu editorialistul Renaud Girard, care publică un interesant articol pe acest subiect în ziarul de dreapta Le Figaro. Precizez de altfel că în tabăra dreptei mulţi lideri, precum fostul premier François Fillon, cer adoptarea unei noi politici faţă de ruşi şi transformarea lor în aliaţi.

Renaud Girard consideră că în privinţa ruşilor europenii trebuie să se arate fermi la capitolul militar şi deschişi la capitolul diplomatic. El aprobă, de exemplu, faptul că în mai anul acesta Alianţa Atlantică a desfăşurat 6000 de soldaţi la frontiera nordică a Uniunii Europene cu Rusia, printre altele pentru a linişti din punct de vedere securitar ţările baltice. “Cînd forţele ruse îşi fac apariţia la frontierele Europei, pe mare sau în aer, trebuie să mergem să le facem faţă, cu un surîs politicos dar ferm” scrie geopoliticianul francez, fost reporter de război.

Pe plan politic, însă, sancţiunile sunt cotra-productive, mai ales în cazul unei ţări atît de orgolioasă ca Rusia şi capabilă să îndure enorm de mult privaţiuni. Autorul articolului din Le Figaro mai consideră că Alianţa Atlantică a alimentat, prin politica ei, sentimentul paranoiac al ruşilor că sunt încercuiţi şi că toată lumea vrea să-i invadeze. Experienţa expediţiei condusă de Napoleon pînă la Moscova şi invazia nazistă rămîn puternic ancorate în memoria ruşilor.

Sigur, mai arată Renaud Girard, “Rusia, ţara cea mai vastă din lume, nu este un mieluşel". In acelaşi timp, ea este o ţară occidentală. Citez din articol: "Dostoievski, Tolstoi, Turgheniev irigă cultura occidentală. Dar intransigenţa noastă îi împinge pe ruşi în braţele Chinei, care este rivala noastră." Iată alte observaţii, poate discutabile dar interesante, pe care le face analistul francez: "Din punct de vedere politic Putin nu este un democrat, dar el este liderul cel mai liberal din istoria Rusiei. Regimul său este preferabil terorii roşii staliniste sau haosului de pe vremea lui Ielţîn. Iar din punct de vedere diplomatic Rusia este inconturnabilă în Orientul apropiat unde combate jihadismul sunit, cel mai teribil duşman al occidentalilor".

Concluzia analistului este că Rusia ar trebui să fie reintegrată în familia europeană. Iată şi “costul” operaţiunii, aşa cum îl vede analistul francez, sau mai bine zis ce ar trebui să ofere în schimb Europa: un statut de state tampon, cu protecţia minorităţilor ruse, pentru Ucraina, Belarus, Moldova şi Georgia.

“Nu este o pretenţie aberantă, dacă garantăm neutralitatea Ucrainei atunci ruşii îi va reda acesteia cei 420 de kilometri de frontieră pe care le ocupă”, scrie negru pe alb Renaud Girard, iar aici mi se pare că se erijează într-un fel de mediator grăbit, ba chiar propune un tîrg de la care lipsesc cîteva zeci de milioane de interesaţi, adică exact ucrainenii, belaruşii, moldovenii şi georgienii.