Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mosul: reuniune la Paris pentru definirea viitoarelor strategii anti-jihadiste

irak_avancee_des_forces_kurdes_vers_mossoul_0.jpg

Forte kurde înaintînd spre Mosul
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Coaliţia internaţională anti-jihadistă s-a reunit marţi 25 octombrie la Paris la nivel de miniştri ai apărării pentru a discuta despre ofensiva de la Mosul dar şi despre strategia care ar trebui adoptată după reluarea sub control a oraşului. "Trebuie să anticipăm deja consecinţele căderii acestui oraş de două milioane de locuitori pe care jihadiştii l-au organizat ca o capitală a califatului lor imposibil", a declarat preşedintele francez François Hollande.

In jur de 60 de ţări fac parte din coaliţia internaţională anti-jihadistă, dar numai 13 dintre ele, cele mai implicate din punct de vedere militar, şi-au trimis reprezentanţii la Paris. Printre cei 13 se numără Franţa bineînţeles, Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia… Ofensiva lansată pe 17 octombrie la Mosul se izbeşte, cum era de aşteptat, de rezistenţa jihadiştilor iar forţele implicate în operaţiune avansează cu prudenţă. In jur de 80 de sate au fost cucerite pentru moment în jurul oraşului Mosul, iar acum ar urma să înceapă de fapt faza cea mai dificilă, intrarea trupelor anti-jihadiste în oraş.

Pentru moment cei 5000 de jihadişti retranşaţi în oraş apar ca un fel de armată fantomă, care beneficiază de o întreagă reţea de tuneluri şi fortificaţii, scutul uman pe care şi l-au constituit din cei două milioane de locuitori fiind poate cel mai redutabil. Actuala coaliţie anti-jihadistă a beneficiat  de cel mai mare buget de apărare de pe planetă pentru a se constitui, scrie cotidianul Le Figaro, bătălia va fi fără îndoială cîştigată, dar mai rămîn de imaginat scenariile politice şi economice de după victoria militară astfel încît populaţia de la Mosul să nu-i regrete într-o bună zi pe jihadişti.

Examinarea acestor scenarii este şi obiectivul reuniunii de la Paris. Preşedintele François Hollande, care s-a exprimat la deschiderea reuniunii, consideră în primul rînd că toate grupurile etnice ar trebui reprezentate în cadrul viitoarei administraţii a oraşului. Un alt punct important este posibila dispersare a jihadiştilor cu tentative de revenire a unora în Europa, unde ar putea organiza atacuri. In jur de 300 de francezi se numără printre cei 5000 de jihadişti retranşaţi la Mosul indică autorităţile de la Paris. François Hollande le-a mai cerut miniştrilor coaliţiei să stabilească strategia pentru următoarea etapă militară care ar trebui să aibă loc în Siria, mai precis cucerirea oraşului Raqa. "Raqa va fi ultimul bastion al jihadiştilor, după căderea oraşului Mosul. Trebuie să procedăm astfel încît Organizaţia statul islamic să fie distrusă şi eradicată peste tot", a mai spus şeful statului francez.

De partea lor, experţii spun că situaţia în Siria este mai complexă decît în Irak. Teritoriul sirian este extrem de fragmentat iar implicarea internaţională mult mai complexă, dat fiind că Iranul şi Rusia sprijină regimul de la Damasc. Turcia, în acelaşi timp, după cum arată Agenţia France Presse, îşi exprimă intenţia de a juca un rol cheie atît în Siria cît şi în Irak pentru a-şi proteja interesele. Iar primul interes al Turciei este ca nu cumva kurzii să creeze o continuitate teritorială în regiune şi să devină eroii bătăliei împotriva jihadiştilor în general şi a celei de la Raqa în special.

In jur de 4000 de jihadişti se află, după toate probabilităţile, la Raqa. Pentru moment însă nu a fost creată nici o forţă de coaliţie capabilă să lanseze asaltul, iar Turcia declară, de exemplu, că nu va coopera cu kurzii sirieni, considerîndu-i terorişti. Dacă jihadiştii apar ca fiind un inamic comun în regiune, priorităţile geopolitice pentru ruşi, turci, iranieni, saudiţi şi occidentali nu sunt aceleaşi.