Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Se mută “jungla de la Calais” la Paris?

2016-10-28t134146z_1058491521_d1beujosryaa_rtrmadp_3_europe-migrants-paris_0.jpg

Migranti în zona Stalingrad la Paris
Image source: 
credit foto: rfi.fr

La Calais, buldozerele au distrus luni 31 octombrie şi ultimile cabane ale bidonvilul în care locuiau mii de migranţi. Ceea ce devenise o imagine nedemnă pentru Franţa a dispărut aşadar, promiscuitatea şi mizeria în care trăiau aceşti candidaţi la exil nu mai pot deveni imagini pe primele pagini ale ziarelor şi în deschiderea jurnalelor televizate. "Jungla de la Calais" nu mai există, dar există semne că o nouă "junglă" se formează la Paris.

Cel mai mare bidonvil din Franţa, unde s-au înghesuit uneori peste 8000 de persoane, a dispărut într-adevăr. Toţi aceşti oameni care voiau de fapt să plece în Anglia au fost deplasaţi în numeroasele centre de cazare deschise pe tot teritoriul Franţei, dar se simte în ultimul timp o presiune migratorie sporită la Paris. Turiştii care se deplasează în zona staţiei de metrou Stalingrad şi a canalului Saint-Martin descoperă, poate cu stupoare, sute de corturi în care sunt înghesuiţi oameni veniţi din Sudan, Eritreea, Afganistan, Libia…

O populaţie în special africană îngroaşă acest bidonvil format din corturi, iar unele familii au copii mici, de numai cîteva luni. Numeroase asociaţii sunt active pentru a-i ajuta pe aceşti migranţi, zilnic li se distribuie hrană şi apă, dar soluţia pe lungă durată lipseşte. Potrivit estimărilor, în jur de 2000 – 2500 de oameni s-au adunat în această zonă a Parisului, şi zilnic ajung la Paris între 80 şi 100 de noi migranţi.

Ministrul de interne Bernard Cazeneuve a anunţat că şi acestă “tabără improvizată” va fi dezmembrată, dar lucrurile nu sunt simple. Cotidianul Le Monde publică un dosar din care rezultă că o anumită ostilitate se exprimă din ce în ce mai des în Franţa faţă de săracii lumii care ajung pe teritoriul Hexagonului. In unele comune franceze au fost deteriorate unele cămine de primire a migranţilor, altele iau măsuri împotriva cerşetoriei şi obligă persoanele fără adăpost să părăsească locurile publice. In prezent pare să se producă un fel de confuzie, dacă nu chiar o rivalitate între migranţi şi francezii fără adăpost, aşa numiţii SDF (sans domicile fixe).

Pentru francezii fără adăpost lucrurile par mai simple, ei pot suna la numărul de telefon 115 şi să ceară o găzduire temporară peste noapte. In cursul iernii trecute, informează Le Monde, în jur de 1600 de apeluri pe zi au fost înregistrate la acest număr de urgenţă, 115. Numărul de persoane fără adăpost de care se ocupă statul în timpul iernii este evaluat la aproximativ 92 000. Pot însă şi migranţii să sune la 115 ca să ceară un acoperiş deasupra capului? Intrebarea rămîne în suspensie…

Primăria  Parisului încearcă să creeze centre umanitare de primire a migranţilor urmînd ca apoi aceştia să fie repartizaţi în diverse comune. Potrivit Agenţiei France Presse, peste 300 000 de migranţi şi refugiaţi au traversat anul acesta Mediterana pentru a ajunge în Europa, iar 3800 s-au înecat în cursul traversării. Unii dintre cei care au avut şansa să ajungă la Paris pe malul Canalului Saint-Martin aşteaptă acum un ajutor din partea autorităţilor franceze şi absolut nimeni nu este dispus să accepte o repatriere.

Asociaţiile umanitare fac tot ce pot, iar cotidianul Le Monde publică un articol despre diverşi benevoli entuziaşti care organizează pentru migranţi diverse acţiuni, chiar şi vizite la Luvru. Sigur, cultura crează punţi între oameni, dar săracii lumii care ajung în Europa au probabil alte urgenţe decît să o vadă pe Giconda la Luvru.