Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noi epurăriri în Turcia care se îndepărtează tot mai mult de Europa

2016-08-10t224700z_46567464_s1betusgbcaa_rtrmadp_3_turkey-security_0.jpg

Manifestatie pro-Erdogan în august anul acesta la Istanbul
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Autorităţile de la Ankara au anunţat astăzi emiterea a 137 de mandate de arestare împotriva unor universitari bănuiţi că ar fi avut legături cu mişcarea predicatorului Fethullah Gülen care trăieşte în exil în Statele Unite. Week-end-ul trecut, regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a anunţat concedierea a 10 000 de funcţionari. Aproape în fiecare zi în Turcia are loc cîte o operaţiune de epurare ceea ce, din punctul de vedere al cancelariilor occidentale, îndepărtează Turcia de Europa şi de normele democraţiei.

Reacţiile în Europa şi în Statele Unite sunt extrem de critice în legătură cu această politică sistematică de epurare. Săptămîna trecută occidentalii au reacţionat după arestarea lui Murat Sabuncu, redactorul şef al cotidianului de opoziţie “Cumhuriyet”. De la tentativa de lovitură de stat din iulie anul acesta au fost închise în Turcia 170 de organe de presă şi 105 jurnalişti plasaţi în detenţie. In materie de libertate a presei Turcia stă în prezent foarte prost în clasamentul mondial, ea se află pe locul 151, între Tadjikistan, pe locul 150 şi Republica democratică Congo, pe locul 152.

Poziţia americană este însă extrem de complicată cînd vine vorba de Turcia. Această ţară face parte din NATO, a fost un aliat principal al Americii în regiune şi are un rol împortant de jucat în contextul campaniei militare anti-jihaiste din Siria şi din Irak. Iată de ce declaraţiile americane sunt mereu nuanţate cînd vine vorba de Turcia. John Kerry, şeful diplomaţiei americane, declara, de exemplu, că America sprijină efoturile guvernului turc de a-i traduce în justiţie pe responsabilii tentativei de lovitură de stat, dar tot America încurajează guvernul turc să garanteze statul de drept şi libertăţile fundamentale în Turcia.

Aceste ultime aspecte, statul de drept şi libertăţile fundamentale, par să fie însă ultima grijă a preşedintelui Erdogan. Prin acţiunile sale el desprinde tot mai mult Turcia de Europa şi o apropie de lumea arabo-musulmană. Este o concluzie a unui editorialist care semnează în cotidianul Le Monde. El semnalează şi faptul că Turcia, pentru prima dată, nu a trecut la ora de toamnă, cum au făcut toţi europenii. Poate tocmai pentru a marca şi mai mult divorţul de ora europeană, de timpul european, de normele europene…

Există la Ankara şi tentaţia reinstaurării pedepsei cu moartea, o manieră probabil de a spune adio oricărei reluări a dialogului în vederea integrării europene a Turciei. Nici un responsabil occidental nu şi-a afirmat, în contextul tentativei de lovitură de stat din Turcia, vreo simpatie faţă de ideologia vehiculată de predicatorul Fethullah Gülen, care şi el vrea de fapt islamizarea Turciei, dar prin mijloace mai subtile, cu accentul pe educaţie.

In acelaşi timp cursa spre puterea absolută a lui Tayyip Recep Erdogan precum şi visul său de restabilire a unei ordini "otomane" suscită la fel de multă nelinişte şi sunt considerate ca un enorm regres pentru Turcia.