Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Peste 3800 de migranţi evacuaţi de la Paris

000_a54z7.jpg

Migranti la Paris în zona Stalingrad
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

După dezmembrarea bidonvilului de la Calais, la începutul acestei săptămîni, autorităţile franceze au evacuat astăzi 3800 de migranţi care locuiau în corturi în zona Stalingrad din nord-estul Parisului, pe malul canalului Saint-Martin. Ministrul de interne Bernard Cazeneuve a ţinut să precizeze că în Franţa nu există în acest moment alte "jungle", mai mari sau mai mici, după modelul celei închisă la Calais.

Migranţii, eternă problemă

3852 de migranţi, aceasta este cifra exactă comunicată de autorităţi, au fost evacuaţi cu autobuzele de la Paris spre diverse centre de primire şi evaluare a nevoilor pe care le au aceşti oameni. In ultimile zile, după închiderea "junglei de la Calais", fluxul de migranţi a devenit mai intens decît de obicei la Paris. Marea majoritate a migranţilor care se adunaseră pe malul canalului Saint-Martin provin din Sudan, Eritreea şi Afganistan. In jur de 600 de poliţişti şi agenţi erau mobilizaţi în ultimele zile pentru evacuarea, cu zeci de autobuze, a acestor oameni, bucuroşi de altfel să fie mutaţi, acum în prag de iarnă, în locaţii mai adecvate.

Problema nu este însă rezolvată total pentru că aceste "tabere improvizate" de migranţi au tendinţa se a se reproduce, şi nu numai la Paris. În comuna Aubervilliers, de exemplu, teatrul din localitate a decis să-şi deschidă porţile pentru a găzdui în jur de 40 de migranţi africani care trăiau în stradă. Directoarea teatrului, Marie-José Malis a lansat în context un appel către alte teatre, din localităţile Nanterre, Montreuil, Saint-Denis sau Bobigny pentru a-i urma exemplul, o manieră bineînţeles de a exercita presiuni asupra autorităţilor pentru a găsi soluţii.

Primăria Parisului încearcă să creeze un centru umanitar unde să fie primiţi toţi migranţii urmînd ca de acolo ei să fie distribuiţi în alte centre de pe tot teritoriul Franţei. Capacitatea acestui centru unic de primire de la Paris, de 400 de locuri, nu este de natură să facă faţă însă fluxului actual. Există o dezbatere în prezent legată de rezolvarea acestei probleme prin menţinerea candidaţilor la plecare în anumite ţări africane.

Nu numai Franţa, ci şi alte ţări sunt confruntate cu aceeaşi problemă, de exemplu Italia care a primit 160 000 de migranţi pe teritoriul ei de la începutul acestui an, cam la acelaşi nivel cu Grecia. Comisia Europeană preconizează în prezent multiplicarea parteneriatelor cu mai multe ţări africane pentru reducerea fluxului de migranţi, de exemplu negociază cu Niger, Nigeria, mali, Senegal şi Etiopia. O altă problemă va fi cea legată de străinii care se află deja pe teritoriul european fără nici o şansă de o obţine azil politic, este cazul cei aproximativ 80 000 de afgani.

Subiectul a revenit şi în noua dezbatere televizată pe care au avut-o, joi seară, cei şapte candidaţi la primarele dreptei.

O dezbatere care a fost mai intensă decît prima, cu schimburi mai energice de replici. Aproape trei milioane de francezi au urmărit acest duel dur dar în limitele unei perfecte decenţe republicane. Ca şi după prima dezbatere de pe 13 octombrie, Alain Juppé a fost considerat ca fiind cel mai convingător, pe locul al doilea situîndu-se Nicolas Sarkozy. In rîndurile alegătorilor cu simpatii de dreapta şi centriste, însă, pentru prima dată intenţiile de vot sunt mai numeroase în favoarea lui Nicolas Sarkozy (31 la sută) decît în favorea lui Alain Juppé (28 la sută).

O a treia dezbatere televizată de acest gen este prevăzută pe 17 noiembrie, cu trei zile înainte de primul tur al primarelor dreptei. Mulţi observatori în Franţa consideră că în contextul acestor primare se joacă de fapt prezidenţialele franceze din mai anul viitor. Mai precis, mullţi analişti cred că personalitatea care va cîştiga primarele dreptei va deveni şi viitorul preşedinte al Franţei.