Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump şi extremiştii de dreapta din Europa : o proximitate cultivată de republicanul american

Donald Trump, candidatul republicanilor americani la prezidentiale, în campanie pe 15 octombrie la New Jersey

Intr-o lungă anchetă consacrată candidatului republican la alegerile americane, ziarul francez Le Monde constată că « Donald Trump îşi cultivă proximitatea cu dreapta europeană cea mai dură şi cu extrema dreaptă de pe bătrânul continent ». Pe ce se bazează această afirmaţie?

Le Monde notează încă de la începutul anchetei sale că « la Convenţia republicanilor din luna iulie, doi vizitatori neobişnuiţi la astfel de reuniuni nu au trecut neobservaţi. E vorba de olandezul Geert Wilders, liderul Partidului libertăţii, şi de Nigel Farage, liderul de pe atunci al mişcării Ukip, unul dintre artizanii votului în favoarea ieşirii Regatului unit din Uniunea europeană ». Dealtfel, deîndată cunoscut rezultatul referendumului britanic din luna iunie, Donald Trump salutase « victoria istorică a Brexitului. Oamenii vor graniţe. Destrămarea Uniunii europene a început » spunea atunci candidatul republicanilor americani, folosind termeni pe care cei mai eurofobi populişti din Europa nu i-ar nega.

« De atunci, referinţele lui Trump la Brexit au devenit omniprezente » notează acelaşi Le Monde. Mai întâi, pentru a denunţa precum Farage « elitele ». Apoi, ca să întreţină speranţa unei surprize în seara zilei de 8 noiembrie, lucru pe placul lui Marine Le Pen. « Dacă aş fi americancă, aş vota Trump » a declarat dealtfel lidera Frontului naţional, partidul extremei drepte franceze. « Coktailul de naţionalism xenofob şi de protecţionism economic promovat de Trump, sunt formule apreciate şi de alegătorii extremei drepte europene » nota încă din primăvara trecută revista Bloomberg Business Week. Trebuie spus că Donald Trump nu ratează nicio ocazie ca să scoată în evidenţă problemele bătrânului continent ca să-şi justifice discursul securitar şi anti-imigraţie. « Franţa nu mai e Franţa » spunea astfel pretendentul republican la Casa albă după atentatul din iulie de la Nisa.

Dintre liderii europeni, doar unul singur îl apreciază pe faţă pe Trump : populistul maghiar Viktor Orban. Premierul de la Budapesta a declarat că miliardarul american este un « candidat cumsecade ». In plus, atât Orban cât şi Trump au o anume admiraţie pentru preşedintele rus Vladimir Putin, ambii au o viziune autoritară a democraţiei şi amândoi nu apreciază contra-puterile, în particular pe cea mediatică. In fine, ca şi Trump, premierul ungar vrea să stopeze imigraţia şi militează pentru protecţionismul economic.

« De o parte şi de alta a Atlanticului, printre aceşti lideri sau responsabili politici, există un soi de nostalgie pentru modelul cultural din trecut » scrie Le Monde. La americani acesta este cel al WASP – White Anglo-Saxon Protestants – adică al americanilor albi favorizaţi. O nostalgie dopată de transformările demografice care erodează majoritatea albă. Dinamismul demografic latino-american şi asiatic face că albii vor deveni pentru prima dată minoritari în mai puţin de o jumătate de secol. In Europa, extrema dreaptă scoate în faţă aşa-zisa « mare înlocuire » adică ideea că populaţiile originare din imigraţie vor lua locul treptat al francezilor de baştină.

Aceste teorii, bine agitate, devin un puternic anxiogen care alimentează apoi, de o parte şi de alta a oceanului, discursurile privind « a 5-a coloană ».

 
Donald Trump şi extremiştii europeni de dreapta : o proximitate cultivată de american