”Șantierele” viitorului președinte american

Războiul din Siria va fi una dintre priorităţile viitorul preşedinte american. Dacă aviaţia americană şi trupele de sol sunt deja prezente în Siria, în Irak şi Libia, viitorul preşedinte va trebui să propună un plan de acţiune durabil contra organizaţiei Stat Islamic.

Ïn acest context, reluarea relaţiei cu Iranul porneşte pe un teren extrem de fragil. Acordul pe dosarul nuclear iranian nu a estompat tensiunile iar Washingtonul acuză puterea şiită că susţine regimul de la Damasc şi unele grupări teroriste.

Apoi, cooperarea americano-saudită rămâne solidă, în special când vine vorba de interesele petroliere şi financiare comune. Statele Unite nu pot închide însă ochii asupra rolului Arabiei Saudite în războiul civil din Yemen.

Un alt proiect, nerezolvat de administraţia Obama: relaţiile dintre Israel şi Palestina. America, în ciuda eforturilor secretarilor de stat Hillary Clinton şi John Kerry, nu a reuşit să descâlcească situaţia statului evreu. De o parte, violenţele tot mai dese iar de cealaltă - tentativele de dialog făcute de Statele Unite şi aliaţii săi, au rămas fără rezultate.

Relaţii tensionate se înregistrează şi cu China. Eterni rivali comerciali, cele două ţări au împărţit în mod paradoxal numeroase interese economice. Washington încearcă să menţină libertatea de navigaţie în marea Chinei, apropiindu-se astfel de aliaţii asiatici. Din Japonia şi până în Vietnam, 12 ţări au semnat acordul de parteneriat trans-Pacific, creând cea mai mare zonă de liber schimb din lume, fără China.

Mergem în Ucraina. De la începutul crizei, în 2014, relaţiile dintre Moscova şi Washington s-au tot degradat. În timp ce numeroase ţări din Europa de Est se îngrijorează de Rusia, Kremlin-ul nu a văzut cu ochi deloc buni amplificarea prezenţei NATO în Europa. De atunci, opoziţia dintre Barack Obama şi Vladimir Putin asupra conflictului sirian, degradează pe zi ce trece relaţiile dintre cele două puteri.

În timp ce Rusia este criticată pentru bombardamentele din Siria, la braţul administraţiei Assad, contactul dintre Moscova şi Washington a fost întrerupt de mai multe ori iar dezacordul asupra ieşirii din scenă a lui Baschar al Assad, nu lasă să se întrevadă nicio soluţie la criză.

Să nu uităm nici declaraţia lui Donald Trump că Vladimir Putin este un líder mai puternic decât Barack Obama.

Apoi, nu în ultimul rând, noul lider american va trebui să îşi asume semnătura pusă pe acordul de la Paris, asupra schimbarilor de climă. Barack Obama a ratificat acordul dar succesorul său va trebui să vegheze la respectarea tratatului. Statele Unite înseamnă mai bine de 15% din emisiile de gaze cu efect de seră, adică al doilea mare poluator mondial, după China.