Academicianul Cicerone Rotaru: Este nevoie de responsabili care să asigure aplicarea Acordului de la Paris privind clima

Cicerone Rotaru a împlinit anul acesta 90 de ani. El este cetăţean româno-francez, s-a născut la Vaslui și trăiește în Franța de 40 de ani. Este membru-corespondent al Academiei de Agricultură din Franţa şi membru al Academiei de Stiinţe din New York.

Academicianul pledează pentru crearea unor posturi de responsabili care să se asigure că România aplică Acordul  negociat și agreat la nivel mondial, în cadrul Conferinței Internaționale privind schimbările climatice de la Paris, din 2015. Peste 155 de state, printre care și România, au semnat ulterior, la New York, în luna aprilie, acest acord. Obiectivul: limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius pentru a evita producerea unor fenomene tot mai periculoase generate de schimbările climei. Conform documentului, toate statele trebuie să ia măsuri naționale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

 ”Problema pădurii din România este complexă: ea va intra sub grija forurilor internaţionale care, la Paris, anul trecut, au stabilit reguli importante în ceea ce priveşte protecţia mediului. Mai există o problemă: pentru a apărea pădurea din România avem nevoie de o clasă conducătoare cu oameni de bine. Formaţi în problemele de apărare a mediului. Văd necesitatea unui corp de îndrumare şi control la nivelul primului ministru care să depăşească în putere Ministerul Mediului. Trebuie cineva care să îşi impună punctul de vedere şi să se asigure că sunt aplicate prevederile Acordului de la Paris din 2015 în care pădurea este unul dintre elementele importante. Vom trăi noi să vedem renaşterea acestei clase de conducători care să ne salveze pădurea sau vom vedea cum încet - încet nu îşi mai îndeplineşte rolul?”, spune Cicerone Rotaru.

El apreciază că este necesară o înăsprire a sancţiunilor aplicate celor care distrug pădurea:

”Sunt procese care durează ani şi ani. Nu există o legislaţie de flagrant delict care să judece imediat şi să îl bage la puşcărie pentru dezastrul pe care l-a făcut şi pentru că a furat. Legislaţia va trebui să urmeze mişcarea asta nouă care vine după semnarea Tratatului de la Paris la care Parlamentul şi România s-au angajat, în frunte cu preşedintele României. Mi-ar plăcea ca un consilier al preşedintelui să vegheze ce e mai bine de făcut pentru oprirea furturilor, alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Epoca de industrializare a dus la exploatarea unor zone accesibile: Bărăganul, Codrii Vlăsiei, Teleormanul. A fost tăiată pădurea pentru a face loc porumbului. Echilibrul trebuie păstrat  - o treime pădure şi două treimi teren agricol. Aceasta e regula. Fenomenul de modernizare/ industrializare a dus la o scădere a zonelor împădurite la doar 25%. Pe vremea dacilor era de 70%. La începutul secolului XIX a ajuns la 50% şi a tot scăzut. Avem însă nevoie şi de o pădure de calitate nu de teren forestier. Pădurea, ca să îşi îndeplinească rolul trebuie ca frunzele să se atingă între ele pentru a opri apa de ploaie, pentru ca să nu bată pământul direct, să lase apa să se infiltreze încet-încet către stratul freatic şi să nu o ia pământul la vale. Dacă sunt copacii izolaţi, pădurea nu şi mai îndeplineşte rolul”.