Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Alegeri în Moldova şi Bulgaria: estul Europei, luat de un val pro-rus?" (Le Monde)

Sampanie pentru Vladimir Putin, pe 9 noiembrie 2016 la Kremlin la întâlnirea cu ambasadorii stràini în post la Moscova

Intr-o lungă analiză publicată în ediţia sa de marţi, ziarul Le Monde se întreabă dacă nu cumva victoria simultană a doi candidaţi pro-ruşi în Republica Moldova şi în Bulgaria, ilustrează o dezavuare a proiectului european în estul continentului.

Le Monde începe prin a constata că « Moldova şi Bulgaria sunt foarte diferite dar ambele sunt divizate între influenţa rusă şi aspiraţiile europene ».

In contextul tensiunilor dintre Bruxelles şi Moscova, rezultatul alegerilor este un revers clar pentru Uniunea europeană. Atât moldoveanul Igor Dodon cât şi bulgarul Rumen Radev au adoptat de exemplu aceeaşi linie privind anexarea Crimeeii, pe care o consideră ambii « de facto, a Rusiei ». In plus, generalul Radev s-a pronunţat pentru ridicarea sancţiunilor UE impuse Rusiei.

Si totuşi, continuă ziarul francez, trebuie să relativizăm virajul luat duminică de cele două ţări. Nici Dodon, nici Radev nu au făcut campanie pe o respingere radicală a Europei. Primul vrea doar să renegocieze anumite puncte din acordul de liber-schimb cu UE şi doreşte un referendum privind orientarea geopolitică a ţării. Preşedintele-ales al Moldovei nu vrea însă o ruptură ; el pledează pentru o bună înţelegere atât cu Bruxelles cât şi cu Moscova. Liderul de la Sofia e pe o poziţie comparabilă, nu repune în cauză apartenenţa la UE şi NATO dar nici nu vrea să fie inamicul Rusiei. « Retorica se va schimba, nu şi substanţa » spune directorul Institutului de politici europene de la Sofia citat de Le Monde.

In fine, nu trebuie uitat că Rusia nu vrea să se implice mai mult decât o face déjà în afacerile bulgăreşti sau moldoveneşti. In ochii Moscovei, Sofia şi Chişinău nu au aceeaşi importanţă strategică cum are Kiev, Tbilissi sau chiar şi Minsk sau Belgrad.

In cazul Moldovei, Moscova finanţează déjà în mare parte enclava secesionistă Transnistria faţă de care dă însă semne de plictiseală. In aceste condiţii, oare Kremlinul are chef să se angajeze într-un proces, vrând-nevrând, costisitor, ca să-şi extindă influenţa asupra Chişinăului ? se întreabă Le Monde. După traumatismul provocat de « pierderea » Ucrainei, Moscova are grijă ca foştii săi sateliţi să se îndepărteze de influenţa Europei, chiar dacă nu revin complet sub influenţa ei. Mai ales dacă acest lucru se poate face fără a cheltui prea mulţi bani.

Pentru bulgari şi români, condiţiile puse înainte de aderare nu fost destul de severe

In Moldova, pro-europenii şi-au decepţionat partizanii de când au ajuns la putere în 2009. Au acaparat mari părţi din economie şi din instituţii – începând cu justiţia. Votul pro-rus apare aşadar clar ca un vot de respingere a unei elite pro-europene percepută drept coruptă.

In Bulgaria, generalul Radev a încarnat schimbarea faţă de premierul Borissov şi candidata deloc carismatică pe care a propus-o la prezidenţiale In plus, premierul, în post de practic 7 ani de zile, a fost incapabil să asaneze modul de funcţionare a elitelor politico-economice.

In general, cei doi candidaţi din Est « profită » de grava pană de atractivitate de care suferă Europa – ilustraţia cea mai recentă a fost Brexit-ul. Intre timp, în Vest dar şi într-o parte din Estul Europei, Rusia apare tot mai mult ca un pol de putere alternativ iar preşedintele ei, Vladimir Putin, ca un model de lider carismatic.

Cazul Moldovei repune în cauză însăşi esenţa parteneriatului estic propus celor 6 state de la marginea estică a Europei. Un parteneriat care nu mai este cu adevărat apărat de europeni. In plus, UE a menţinut dintotdeauna ambiguitate în privinţa finalităţii acestui parteneriat : poartă de intrare înaintea unei aderări sau simplă menţinere la periferia europeană ? Dacă în anii ’90, « deal-ul » era clar : ca să poată intra în UE, ţările estice primeau uriaşe fonduri structurale în schimbul reformelor. Azi, acest discurs clar nu se mai ţine în faţa unor state precum Moldova sau Georgia.

Pentru bulgari – ca dealtfel şi pentru români – condiţiile puse înainte de aderare nu fost destul de severe, în particular în domeniul combaterii corupţiei, lucru care în cele din urmă s-a întors contra Bruxelles. Astăzi, conchide Le Monde, refuzul de a integra Bulgaria – şi România – în spaţiul Schengen alimentează decepţia. Nu într-atât însă cât să repună în cauză apartenenţa la UE, ale cărei fonduri menţin pe picioare economia.

 
«Alegeri în Moldova şi Bulgaria: estul Europei, luat de un val pro-rus ?» - Le Monde