Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Francezul Thomas Pesquet, un american şi un rus vor zbura astăzi spre Staţia Spaţială Internaţională

astronautul_francez_thomas_pesquet_la_cite_des_sciences_paris_7_octombrie_2016.jpg

Astronautul francez Thomas Pesquet la Cité des Sciences Paris, 7 octombrie 2016
Astronautul francez Thomas Pesquet la Cité des Sciences Paris, 7 octombrie 2016
Image source: 
Eric FEFERBERG / AFP

Cei trei astronauţi - francezul Thomas  Pesquet, rusul Oleg Novitsky și americanca Peggy Whitson rămân pe Staţia Spaţială Internaţională timp de şase luni. Revin pe Pământ în mai anul viitor.

Misiunea se numeşte Proxima – ca omagiu adus stelei aflate cel mai aproape de soare. Capsula cu care cei trei oameni de ştiinţă vor zbura are 50 de metri lungime, cântăreşte 300 de tone şi o putere de 20 de milioane de cai. Dacă am converti caii putere în megawaţi, puterea – folosită la decolare, ar echivala cu consumul întregii electricităţi în partea de sud a Franţei pe durata unei luni de iarnă.  Viteza de insertie pe orbita: 25.000 de km pe oră. Destinaţia : baza permanentă a umanităţii în spaţiu – Staţia Spaţială Internaţională. Capsula va ajunge aici sâmbătă. Din 1998, 16 ţări participă la acest program – Statele Unite, 11 state din Europa, Canada, Japonia, Brazilia și Rusia.

Staţia Spaţială Internaţională înseamnă o infrastructură de 400 de tone, mare cât un teren de fotbal, care volumul unui avion Boeing 747 şi care poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ. Este un ansamblu de laboratoare de cercetare unde se fac experimente care un pot fi realízate pe Pământ. Este un tip de ştiinţă complet diferită. Stiinţa va fi, de altfel, scopul deplasării în spaţiu a lui Thomas Pesquet. El va face aici 62 de experimente pentru Agenţia Spaţială Europeană şi pentru Centrul francez de Studii Spaţiale precum şi 55 de alte studii pentru agenţiile spaţiale americane, japoneze şi canadiene. El va rămâne în spaţiu 190 de zile, un record, după cele 209 zile petrecute pe orbită de un alt francez – în 1999.

In acest moment pe Staţia Spaţială Internaţională se află un american şi doi ruşi.  Staţia orbitală găzduieşte câte trei astronauţi, prin rotaţie.Pe capsula cu care se ajunge în spaţiu a fost pictat portretul lui Iuri Gagarin precum şi celebra sa expresie ‘ să plecăm’ – spusă în momentul decolării în anul 1961.

Este a noua misiune europeană de lungă durată în spaţiu.La începutul lui decembrie, 20 de ţări membre ale Agenţiei Spaţiale Europene şi Canada, ca stat asociat, se vor întâlni în Elveţia, la Lucerne, pentru Consiliul Ministerial. O întâlnire care are loc la fiecare trei ani pentru a analiza direcţia pe care ar trebui să o ia Europa spaţială. Vor fi prezentate noi programme şi se vor trage concluziile pentru cele déjà începute. Se va discuta şi cum va fi repartizat bugetul. 11 miliarde de euro sunt pe masă. Agenţia Spaţială va discuta şi despre aceast imens laborator aflat la 420 de km deasupra Pământului.

Cercetătorii vor examina în special creierul, oasele şi muşchii cu ajutorul unor baterii care captează stimuli.  Astronauţii pierd până la 1% din masa lor osoasă în fiecare lună petrecută în spaţiu iar descoperirile lor vor putea ajuta la detectarea mai rapidă şi la prevenţia osteoporozei, spre exemplu.Ïntr-un cu totul alt domeniu, încercări se vor face asupra noilor substanţe de autocurăţare şi care ar putea servi, dacă rezultatele vor fi concludente, pentru igienizarea spitalelor.

Să privim şi spre Thomas Pesquet - primul francez care zboară în spaţiu în ultimii opt ani. Are 38 de ani şi este un fost pilot de linie. S-a antrenat pentru misiunea de acum timp de şapte ani, la Centrul European de Astronauţi, la Cologne dar şi în centre speciale din Statele Unite, Canada şi Japonia. Thomas Pesquet se află în carantină din 1 noiembrie. Are un cont Twitter urmărit de 50.000 de oameni. Pe blogul său, creat de Agenţia Spaţială Europeană, scrie că îi este frică ‘doar de multitudinea de deşeuri care sunt pierdute prin spaţiu : bucaţi de sateliţi ori motoare, pe scurt 29.000 de obiecte de 10 cm ori de câţiva metri lungime şi care ne vor înconjura’. Acum, este pe care să şi îndeplinească visul din copilărie. Tatăl său este cel care i-a creat şi oferit, o navă spaţială din carton.