Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Exod la Alep, preşedintele sirian pe cale de a obţine o victorie militară şi politică

rfi-carte-alep-combats-fr_0.png

Image source: 
credit foto: rfi.fr

Bătălia de la Alep, cel de-a doilea oraş al Siriei, înclină în avantajul regimului de la Damasc. Trupele lui Bashar al Assad, sprijinite de aviaţia rusă, reiau sub control unul după altul cartierele în care rebelii au rezistat timp de patru ani. Peste 16 000 de locuitori din respectivele cartiere au fugit fie în zona vestică a oraşului, administrate de regim, fie în alte regiuni controlate de rebeli.

Pentru unii lideri ai rebelilor revoluţia siriană este pe cale de a fi înăbuşită la Alep. Pentru alţi observatori mai cinici căderea oraşului Alep ar putea anunţa o soluţie finală, altfel spus o victorie a regimului, ceea ce ar fi preferabil decît continuarea războiului timp de ani şi ani de zile, poate chiar mai mult decît un deceniu. Războaiele lungi în Orientul Apropiat au fost destul de numeroase în istoria recentă, cum s-a întîmplat în cazul conflictului civil din Liban sau cu războiul dintre Irak şi Iran.

Organizaţia Naţiunilor Unite lansează noi semnale de alarmă pentru că în zona controlată de rebeli trăiau pînă nu de mult 250 000 de locuitori. Există semne că se pregăteşte un exod general al acestora, în cazul în care forţele regimului îşi vor continuat ofensiva şi liniile de rzeistenţă ale rebelilor vor continua să cedeze. Convoaiele umanitare nu pot intra în zona rebelă fără acordul autorităţilor de la Damasc, şi chiar şi în aceste condiţii aceste tip de operaţiune rămîne riscantă.

Ofensiva trupelor guvernamentale beneficiază şi de un ajutor kurd, deşi între kurzi şi regimul de la Damasc nu există o alianţă oficială. Si kurzii şi trupele lui Bashar al-Assad au însă un adversar comun, mai precis jihadiştii Organizaţiei statul islamic.

Căderea totală a zonei estice a oraşului Alep ar însemna cea mai severă înfrîngere a grupurilor insurgente din 2011 încoace şi ar putea crea bazele unei ofensive a regimului pentru recucerirea celorlalte oraşe care scapă controlului central.

Ministrul francez de externe Jean-Marc Ayrault a cerut o reuniune imediată a Consiliului de securitate ONU pentru examinarea situaţiei din "acest oraş martir" şi ajutorarea populaţiei sale. Un apel similar a fost lansat şi de către ministrul de externe britanic Boris Johnson.

Moscova consideră însă că occidentalii rămîn în continuare opaci cînd vine vorba de miza reală a războiului din Siria, şi salută faptul că în ultimele 48 de ore situaţia la Alep s-a modificat radical.

Potrivit unor cifre furnizate de cotidianul Le Monde, în jur de 10 000 de rebeli mai sunt operaţionali în partea estică a oraşului Alep, o mare parte dintre ei fiind salafişti şi jihadişti apropiaţi de fosta branşă siriană a organizaţiei teroriste Al Qaida.

Strategia lui Bashar al-Assad pare să dea roade, iar victoria sa militară totală la Alep ar putea fi şi una politică. Practic opoziţia moderată nu va mai avea nici o legitimitate pentru a se aşeza la masa negocierilor, iar pentru occidentali va fi imposibil să ceară deschiderea unor negocieri de pace între regimul de la Damasc şi jihadişti. Oricum, vocea rebelilor moderaţi pe ansamblul forţelor rebele era mai puţin audibilă iar rezistenţa cea mai înverşunată în faţa trupelor lui Bashar al-Assad a venit din partea acelor insurgenţi care sunt şi cei mai redutabili duşmani ai Occidentului, adică jihadiştii.

Să mai spunem că în prezent contextul internaţional este unul favorabil strategiei lui Bashar al-Assad, care vrea de fapt să reia sub control întregul teritoriu sirian. Noul preşedinte american Donald Trump probabil că nu va mişca un deget pentru a se opune acestei "soluţii", sprijinită şi de Rusia precum şi de Iran.

Iar în Franţa favoritul prezidenţialelor de anul viitor este un lider al dreptei, François Fillon, adept al îmbunătăţirii relaţiilor cu Rusia şi al unei politici externe pragmatice. In virtutea acesteia inamicul de astăzi al Franţei nu este Bashar al-Assad ci jihadismul, salafismul, islamul radical şi Organizaţia statul islamic, altfel spus curente care au avut pînă acum un bastion teritorial în partea estică a oraşului Alep.