Bugetul militar al Franţei, în discuţie şi în creştere

Intervenţiile în presă ale generalilor francezi sunt extrem de rare, deci articolul publicat de generalul Pierre de Villiers în cotidianul Les Echos a avut un anume răsunet. După cum afirmă mai mulţi comentatori, acest articol sună ca un semnal de alarmă într-un moment în care armata franceză a ajuns la "limita capacităţilor". De notat că trupele franceze sunt implicate în numeroase operaţiuni pe sol străin, mai precis în 13 zone diferite, cu un total de peste 11 000 de oameni.

Pe vremea războiului rece Franţa aloca în jur de 3 la sută din buget pentru apărare. După căderea zidului de la Berlin şi destrămarea Uniunii Sovietice, atît Franţa cît şi alte ţări ale Europei occidentale au început să-şi reducă destul de masiv acest buget. Un fel de euforie s-a instalat în Europa occidentală după 1990, aproape că occidentalii au început să creadă că nu mai aveau inamici.

După atentatele de pe 11 septembrie 2001 însă lucrurile s-au mai schimbat. Iar preşedintele François Hollande, de exemplu, a mărit bugetul la apărare, care este în prezent de 1,78 la sută. Șeful armatei franceze ar vrea însă ca pînă la sfîrşitul anului 2020 acest buget să ajungă la 2 la sută.

Altfel spus, în 2016 bugetul alocat apărării a fost în Franţa de 32 de miliarde de euro, şi ar urma să fie mărit anul viitor cu 700 de milioane de euro.

Fostul premier Manuel Valls, în prezent candidat la primarele stîngii în perspectiva prezidenţialelor franceze, a reacţionat pozitiv la articolul publicat de generalul Pierre de Villiers. Manuel Valls este de părere că în 2025 bugetul francez în materie de apărare ar trebui să urce la 40 de miliarde de euro.

Preşedintele François Hollande a reacţionat însă cu o anumită iritare la articolul generalului şi şi-a apărat bilanţul la acest capitol, subliniind că mijloacele alocate în prezent sunt suficiente, că ele au fost oricum mărite în perioada mandatului său şi că pentru viitor oricum erau prevăzute noi creşteri. Un mod de a-i aminti generalului că de aceste probleme, în Franţa, se ocupă oamenii politici, şi că militarii au cu totul alte misiuni.