De ce 2017 este un an cu riscuri pentru economia mondială?

Riscul politic va cântări mai mult ca niciodată asupra economiei mondiale în acest an 2017. O spun în unanimitate toţi analiştii citaţi de Le Figaro, ziar care enumeră într-o vastă analiză, o serie de întrebări esenţiale pentru activitatea economică şi pieţele bursiere. Care vor fi primele decizii ale preşedintelui Donald Trump? Cu ce impact asupra pieţelor financiare, a comerţului internaţional şi a preţului la petrol? În Europa, principalele două economii ale zonei euro - Germania şi Franţa - vor cunoaşte alegeri cu rezultate incerte, totul pe fondul creşterii naţionalismului. Cum vor reacţiona investitorii şi consumatorii, ambii detestând incertitudinea?

Cu Donald Trump începe marea necunoscută. Prezentat drept demagog fără a fi ideolog, al 45-lea preşedinte american este ultraliberal în interior şi critic vehement al liberului-schimb pe plan extern. Pentru moment, Wall Street a câştigat aproape 10 procente de când a fost ales Trump, pe motiv probabil că a apreciat unitatea în fruntea executivului american: un preşedinte republican cu un Congres de aceeaşi culoare politică dă greutate, stabilitate şi unitate. Problema e că pieţele financiare au lăsat pentru moment deoparte complet latura protecţionistă a viitorului locatar de la Casa albă.

Rusia, un pitic economic

Și Europa va da bătaie de cap economiei mondiale şi nu doar din cauza efectelor post-Brexit sau a crizei migranţilor. Calendarul electoral european e jalonat cu cel puţin trei scrutinuri cu risc şi e binecunoscut că incertitudinea politică este inamicul pieţelor bursiere. În martie au loc legislative în Olanda unde populiştii lui Geert Wilders au vântul în pupă. În aprilie, mai şi iunie au loc în Franţa prezidenţiale şi apoi legislative, alegeri la care se prezic lucruri favorabile pentru extremiştii de dreapta din Frontul naţional. În fine, în septembrie-octombrie, Germania organizează legislative iar extrema dreaptă din AfD i-ar putea pune probleme, nu atât Angelăi Merkel, cât partidului ei creştin-democrat CDU. La aceste trei scrutinuri déjà programate se mai pot eventual adăuga alte două, anticipate: în Italia, unde promotorul antisistem, Beppe Grillo nu aşteaptă decât asta, şi în Grecia lui Alexis Tsipras.

Rusia lui Vladimir Putin, revenită pe avanscena diplomatică mondială graţie dosarului sirian, ar putea şi ea bulversa economia mondială. "În perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2018, prioritatea Kremlinului va fi să relanseze economia şi să aibă un an geopolitic mai calm decât 2016", prezice un consultant citat de Le Figaro. Acesta ne reaminteşte că "Rusia, chiar dacă e un pitic economic - nu cântăreşte decât 2% din PIBul mondial - dispune de pârghii puternice în jocul economic planetar graţie statutului ei de prim exportator mondial de gaze şi de al doilea exportator de petrol. Creşterea preţului la ţiţei ar putea dealtfel reda oxigen unei ţări slăbite de doi ani de recesiune".

În fine, China se pregăteşte pentru un război comercial cu SUA, după ce preşedintele-ales a spus tot răul pe care-l crede despre ea. În plus, Donald Trump şi-a numit pe post de consilier la comerţ un cunoscut economist anti-chinez. Chiar dacă puţină lume crede în instaurarea unei taxe vamale de 45% pe importurile chinezeşti - măsura ar fi prea costisitoare pentru economia americană - viitoarea administraţie Trump are la dispoziţie alte soluţii. Ea ar putea de exemplu lua măsuri protecţioniste pentru a proteja sectorul siderurgic american, în declin din cauza supra-producţiei chinezeşti. Caz în care, avertizează Le Figaro, "chinezii nu vor sta cu braţele încrucişate".