Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Intelectualii şi viitorul Europei

europe.jpg

Image source: 
europe.insa-rennes.fr

Ziarul Le Monde a decis să-şi deschidă paginile unor intelectuali care au dorit să se exprime în legătură cu viitorul continentului nostru. Șase dintre ei – francezi dar şi britanici, americani sau germani – îşi prezintă ideile pentru a combate populismul şi dezamăgirea.

Practic toate intervenţiile acestor intelectuali se axează pe chestiunea migranţilor şi reforma gândirii responsabililor de stânga. De ce s-a făcut această alegere – dacă ea este voită - Le Monde nu ne spune.

Patrick Weil, istoric şi specialist al imigraţiei, profesor universitar la Paris şi în SUA la Universitatea Yale, este primul semnatar din Le Monde. El îşi axează analiza mai întâi pe chestiunea refugiaţilor şi estimează că « nu ne mai putem mulţumi doar cu ajustări tehnice. Trebuie reformat sistemul de azil în sensul că el trebuie fondat pe o responsabilitate mondială. Europa a fost acuzată, ori ea a făcut mult mai multe în acest domeniu decât SUA, Arabia saudită sau Australia, ţări care au intervenit militar în zonă. În dosarul sirian, Europa era aşteptată să se ocupe doar de dimensiunea umanitară. Ori aveam nevoie de o conferinţă internaţională, de o cooperare în toate sectoarele crizei – de la militar la umanitar. Nicio ţară europeană nu ar fi putut refuza să primească refugiaţi dacă şi celelalte state din lume ar fi primit refugiaţi », mai scrie Weil. În opinia sa, « Brexitul şi alegerea lui Donald Trump se datorează inegalităţilor sociale care există în Marea Britanie, respectiv SUA. Politicile de egalitate trebuie însă reformate şi în Europa pentru ca ele să fie benefice în primul rând celor mai modeşti, mai declasaţi, mai uitaţi de lume, indiferent de unde locuiesc, de religia sau culoarea lor », conchide Patrick Weil.

Romanciera americană stabilită în Regatul Unit, Lionel Shriver, sugerează de partea ei  că « argumentele pro-imigraţie să se fondeze pe baze solide economice. Stânga trebuie să-şi tempereze idealismul cu puţin pragmatism. Politica legală a imigraţiei să fie mai suplă, mai uşoară, mai ospitalieră şi mai puţin scumpă pentru a-i atrage pe muncitorii calificaţi în domeniile în care există penurie de mână de lucru. Interesul naţional trebuie să prevaleze în faţa sentimentalismului pro-diversitate », scrie autoarea americană. Shriver denunţă apoi şi ideea de a-i taxa la maximum pe cei mai bogaţi şi firmele mari. Reducerea deficitelor prin mărirea impozitelor va lovi inevitabil şi clasele mijlocii. În fine, în materie de schimbări climatice, stânga ar trebuie să găsească argumente pozitive, nu doar negative » mai scrie Lionel Shriver.

Geograful francez Christophe Guilluy notează: « În Europa, ca şi în SUA, contestaţia a venit din teritoriile aflate cel mai departe de metropolele globalizate. În Regatul Unit de exemplu, cei de la periferie – adică din provincie, din orăşelele mici şi din zonele rurale – au votat pentru Brexit. Fără reguli noi şi stricte în sectorul liberului-schimb, care defavorizează cu prioritate aceste categorii şi teritorii, procesul de scădere a nivelului de trai şi de creştere a şomajului va continua. Trebuie deci date competenţe şi puteri sporite aleşilor din aceste zone », spune geograful. Christophe Guilluy constată apoi că dacă « oamenii din categoriile superioare şi educate nu au basculat spre populism, acest lucru se datorează faptului că dispun de mijloacele de a se ţine departe de ceilalţi. Ca să diminuăm tensiunile, trebuie deci să ieşim din postura de superioritate morală, pe care oamenii n-o mai suportă. Numai aşa se va putea reforma şi chestiunea multiculturalismului » conchide autorul.

Drepturile omului nu mai trebuie să joace un rol secundar

Franziska Zanker, cercetătoare germană în chestiuni de pace şi conflicte, reaminteşte că « migraţia face parte din fenomenele care au existat şi vor exista întotdeuna. Europa însăşi are o lungă istorie în domeniul migraţiei. Uniunea europeană nu trebuie deci să rateze această ocazie de a primi numeroşi oameni goniţi de la ei de acasă. Europa poate juca un rol pozitiv în controlarea acestei chestiuni globale. Uniunea europeană trebuie să pună faptele în centrul discuţiei. Să spună de exemplu că nu Europa ci ţările din sudul Europei suportă cea mai grea sarcină în actuala criză. Aceste state au deci nevoie de un ajutor extern de urgenţă. Apoi, trierea refugiaţilor între cei economici şi cei care fug de război, nu are sens » mai spune Zanker. Specialista propune apoi « extinderea posibilităţilor migraţiei legale. Toată lumea ar avea de câştigat dacă s-ar atribui vize, formări şi permise lucru în anumite sectoare: ţara de origine, cea de primire şi migrantul. În fine, UE trebuie să-şi regândească cooperarea cu ţările de origine ale migranţilor. Drepturile omului nu mai trebuie să joace un rol secundar în dialogul cu guvernanţii acestor state pentru că încălcarea acestor drepturi este adesea motivul principal al fugii », spune Franziska Zanker.

În fine, Tony Travers, profesor britanic la celebra London School of Economics, dă o serie de sfaturi clasei politice de stânga, în particular laburiştilor. «Chestiunea imigraţiei este un subiect cu care stânga ar trebui să se reconcilieze. Dacă stânga vrea să aibă o şansă, ea trebuie să spună lucrurile pe faţă cu riscul de a pierde din popularitate într-o primă fază. Dacă stânga vrea fonduri pentru sănătate, credite pentru ajutoarele sociale, bani pentru ajutorul dezvoltării internaţionale, atunci impozitele vor creşte şi nu doar pentru cei bogaţi ci şi pentru clasa mijlocie. Oare stânga e gata să se bată pentru o astfel de creştere a impozitelor ? Mă îndoiesc», spune Tony Travers în finalul intervenţiei sale din Le Monde.

Intelectualii şi viitorul Europei