Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Măsurile de combatere a terorismului luate de ţările UE sunt disproporţionate şi periculoase" - Amnesty International

tero.jpg

Amnesty denuntà màsurile antiteroriste disproportionate luate de tàrile UE
Amnesty denuntà màsurile antiteroriste disproportionate luate de tàrile UE
Image source: 
Maxppp

Doi ani după debutul valului de atentate care a lovit Europa, Amnesty International publică un raport fără precedent privind consecinţele măsurilor de combatere a terorismului luate de diversele state. În particular, ONG-ul propune pe mai bine de 70 de pagini o analiză aprofundată şi studii de caz în 14 ţări europene. Sub titlul "Măsuri disproporţionate: amploarea crescândă a politicilor securitare în ţările UE este periculoasă", Amnesty arată cum statele europene pun în pericol drepturile noastre fundamentale.

Amnesty International reaminteşte în preambulul raportului său, contextul în care au fost luate diversele măsuri antiteroriste. "Sute de persoane au fost ucise şi rănite într-o serie de atacuri violente care au lovit mai multe state europene între ianuarie 2015 şi decembrie 2016. Este evident că populaţiile trebuie protejate rapid contra unor astfel de violenţe gratuite. Această protecţie nu se poate face însă prin orice mijloace" avertizează Amnesty.

Ori, ONGul constată că "în ultimii doi ani am asistat la schimbări radicale în Europa. Guvernele au înţeles să restrângă drepturile populaţiilor pentru a le asigura securitatea. Anumite ţări membre ale UE au reacţionat la atacurile teroriste, propunând, adoptând sau punând în practică o serie de măsuri destinate să combată terorismul care au subminat statul de drept, au întărit puterile executivului, au zdruncinat controalele judiciare, au restrâns libertatea de expresie şi au expus întreaga populaţie la controalele guvernului. Piatră cu piatră, edificiul protecţiei drepturilor fundamentale, clădit cu grijă după al doilea război mondial, este astfel dărâmat. Raportul Amnesty ne dezvăluie o lume în care frica, alienarea şi prejudecăţile au redus treptat temeliile UE care sunt justiţia, egalitatea şi non-discriminarea."

Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia dar nu şi România figurează în raportul Amnesty

Exemplele de încălcare a drepturilor omului prezentate în raportul Amnesty provin din 14 state ale UE. 10 vest-europene - Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Franţa, Irlanda, Luxembourg, Olanda şi Regatul unit - şi 4 est-europene - Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia. "Nu toate statele membre ale UE sunt menţionate în raport dar mai toate dintre ele au promulgat şi pus în practică legi similare cu cele prezentate în acest raport", previne Amnesty. În plus, "statele europene se inspiră unele de la altele pentru a-şi elabora măsurile regresive de combatere a terorismului". Raportul Amnesty insistă pe 8 teme principale printre care să notăm câteva: starea de urgenţă şi legile de excepţie, principiul legalităţii, dreptul la viaţă privată şi dreptul de a circula liber.

La capitolul "Starea de urgenţă şi legile de excepţie", Franţa se evidenţiază fiind singura ţară din UE care a invocat oficial securitatea naţională pentru a declara starea de urgenţă. "Acţiunile Franţei au provocat grave preocupări: măsurile de urgenţă, excepţionale, luate sunt disproporţionate şi riscă să rămână pe veci în legislaţie" se teme Amnesty International. În Bulgaria, un proiect de lege antiteroristă a fost adoptat în prima lectură. "Există temerea ca Bulgaria, sub starea de urgenţă definită de această nouă lege, să sacrifice drepturile umane" notează raportul. În Ungaria, în iunie anul trecut, au fost promulgate o serie de măsuri excepţionale draconiene, pentru a combate terorismul. În particular aşa-zisul "amendament 6" al Constituţiei a intrat în vigoare în iulie 2016. "Toate aceste măsuri pleacă de la un concept extrem de vag, nedefinit - acela de "situaţie de ameninţare teroristă". Într-o astfel de situaţie, executivul de la Budapesta capătă o panoplie întreagă de puteri incompatibile cu obligaţiile internaţionale ale Ungariei în materie de drepturile umane" scrie Amnesty. Nici Polonia nu stă mai bine. Tot în vara trecută, Varşovia s-a dotat cu o lege de combatere a terorismului ce dă puteri sporite executivului. "Puterea va putea supraveghea în masă şi fără discernământ populaţia; străinii pot face obiectul unei supravegheri speciale iar detenţiile fără inculpare pot fi prelungite" notează raportul. "În Marea Britanie, legile şi măsurile asimilabile cu regimul stării de urgenţă, combinate cu legislaţia antiteroristă, deschid calea tuturor abuzurilor" scrie Amnesty.

Cod penal schimbat pentru a-i criminaliza pe refugiaţii şi migranţii care intră ilegal în Ungaria

La capitolul "Migraţii şi lupta contra terorismului", Ungaria iarăşi se evidenţiază. "Tentativele autorităţilor maghiare de a face o legătură între refugiaţi şi ameninţarea teroristă au fost extrem de virulente. Ungaria a luat de asemenea măsuri concrete de a-i ţine pe refugiaţi în afara teritoriului ei şi a complicat demersurile de intrare în ţară. Poliţia şi armata pot de exemplu recurge la proceduri rapide la frontiere, în "zonele de tranzit". In paralel, Budapesta şi-a modificat Codul penal pentru a-i criminaliza pe refugiaţii şi migranţii care intră ilegal în Ungaria. Astfle, 11 persoane au fost déjà condamnate pentru trecerea frauduloasă a graniţei. Unii dintre acuzaţi au primit 10 ani puşcărie şi ordin de expulzare din Ungaria" deplânge raportul Amnesty.

La capitolul "Principiul legalităţii", Amnesty notează că "nu există o definiţie universală a "terorismului" în dreptul internaţional. Astfel, fiecare stat sau organizaţie internaţională se dotează cu propria sa definiţie. Bulgaria este ţara din UE cu cea mai largă definiţie a terorismului. Ori, în faţa creşterii rasismului şi a intoleranţei faţă de grupurile marginalizate - migranţi, refugiaţi, musulmani sau romi - definiţii vagi sau extrem de largi a noţiunii de "terorism" şi "acte teroriste", ar putea fi folosite pentru a supune aceste populaţii la controale, anchete şi supravegheri arbitrare" notează printre altele raportul.

Supravegherea de masă generalizată nu respectă statul de drept

Un raport care se focalizează apoi pe larg asupra "dreptului la respectarea vieţii private. In ultimii ani, în Europa - dar şi în restul lumii - practicile în materie de supraveghere sunt contrare dreptului la viaţa privată. Executivele s-au dotat cu puteri care le oferă, teoretic, monopolul asupra supravegherii de masă. Ori, supravegherea de masă generalizată nu respectă nici statul de drept şi nici dreptul internaţional referitor la drepturile umane. Afacerea zisă "Szavo şi Visy" discutată în faţa Curţii europene a drepturilor omului anul trecut a demonstrat că sistemul de supraveghere maghiar aplicat de Echipa specială antiteroristă este incompatibil cu dreptul european referitor la drepturile umane. In Polonia, controversata lege antiteroristă adoptată în iunie 2016, extinde foarte mult puteriile de supraveghere ale Agenţei naţionale de securitate internă şi comportă măsuri printre cele mai draconiene din UE" scrie Amnesty în raportul său.

In fine, la capitolul "Libertatea de expresie", ONGul constată că în ultimii ani acest drept a fost pus la grea încercare mai peste tot în Europa. In Franţa spre exemplu, "sute de persoane, printre care unele minore, au fost inculpate pentru "apologia terorismului" din cauza unor comentarii publicate pe Facebook. In Spania, noţiunea de "glorificare a terorismului" a deschis calea unor măsuri contra artiştilor sau muzicienilor iar în Germania, sub noţiunea de "promovare a terorismului" au fost încălcate drepturile la libertatea de expresie".

Uniunea europeană, ca entitate aparte, este şi ea criticată din cauza propunerii ei de a instaura o directivă de combatere a terorismului. Dreptul de a circula liber a fost şi el ameninţat în ultima vreme în anumite state europene, în particular instaurând măsuri administrative şi criminalizând anumite deplasări. Bulgaria, iarăşi, dar şi Franţa, Olanda, Germania şi Regatul unit sunt arătate cu degetul. Ultimul capitol al raportului Amnesty International critică măsurile luate pentru a le retrage naţionalitatea unor persoane percepute drept "extremiste" sau bănuite că ar fi participat la acte de natură teroristă. "E vorba de sancţiunile ne-penale dintre cele mai severe utilizate în UE, în particular în Belgia, Franţa, Olanda şi Marea Britanie" notează în încheiere raportul Amnesty.

 
Raportul Amnesty care denuntà "màsurile disproportionate si periculoase" adoptate în cadrul luptei antiteroriste