Franţa, prezidenţiale: episod mediatic şi juridic care îl fragilizează pe Fillon

In astfel de împrejurări electorale, cînd opinia publică este hrănită cu zvonuri şi supoziţii, cînd o simplă acuzaţie ia proporţii prin  supramediatizare iar clasa politică are nervii suprasolicitaţi, un om ca François Fillon, chiar nevinovat, riscă să piardă mult din elanul politic. Singura lui formă eficientă de apărare este acum atacul, ceea ce a şi făcut-o prin accelerarea anchetei. Justiţia a fost sesizată şi primii martori au şi fost convocaţi. Întrebarea este deci dacă doamna Pénélope Fillon a profitat sau nu de poziţia soţului ei şi a prietenilor acestuia pentru a fi angajată în misiuni şi responsabilităţi care s-au dovedit fictive.

Prima personalitate invitată să depună mărturie este Michel Crépu, director al publicaţiei "Revue des Deux Mondes" (Revista celor două lumi) într-o perioadă cînd doamna Pénélope Fillon a funcţionat acolo în calitate se consilieră literară, fiind plătită cu o sută de mii de euro brut. Ori, Michel Crépu pretinde că nu a văzut-o niciodată pe doamna Fillon efectiv la lucru, cu excepţia cîtorva note de lectură pe care le-ar fi redactat totuşi.

In acest context nu lipsesc şi anumite comentarii ironice, cum ar fi cel al criticului şi animatorului de emisiuni literare Bernard Pivot. Agenţia France Presse îl citează cu o propunere făcută pe reţelele sociale, aceea de introducere în limba franceză a unui nou verb, “pénéloper” (ceea ce în româneşte ar da "a penelopa") Definiţia acestui verb ar urma să fie "a lucra într-o totală discreţie".

De notat şi fapul că "La revue des Deux Mondes" este proprietatea unui om de afaceri prosper, Marc Ladreit de Lacharrière, apropiat de cuplul Fillon.

Un alt martor audiat este Christine Kely, o jurnalistă care a semnat o biografie a lui François Fillon. Cît timp a lucrat la această carte jurnalista a avut impresia că doamna Fillon nu era angajată nicăieri, că ar fi fost pur şi simplu casnică, dedicată creşterii copiilor. Ceea ce părea să reiasă şi dintr-un interviu realizat cu Pénélope Fillon.

Sigur, vor urma cu siguranţă şi mărturii în favoarea doamnei Pénélope Fillon. Iar François Fillon a promis că va aduce dovezi clare legate de munca depusă de soţia sa în anii cînd el a fost deputat. Ceva s-a rupt însă în dinamica electorală a candidatului unic al dreptei. A apărut chiar şi întrebarea dacă nu cumva Alain Juppé, primarul oraşului Bordeaux, n-ar fi dispus să preia ştafeta candidaturii dacă Fillon va avea probleme cu justiţia. Ceea ce Alain Juppé a exlus total. Cum arată însă unii comentatori, simpla sugerare a acestui scenariu nu este de natură să amelioreze poziţia lui François Fillon. Mai ales într-un moment cînd se pregătea să-şi relanseze campania cu un mare miting duminica aceasta.

Sigur, adevărul va ieşit la iveală, şi se va dovedi poate că publicaţia  umoristică care a lansat acuzaţiile a recurs de fapt la arma detestabilă a calomniei. În politică s-ar părea că toate loviturile sunt permise, deşi Franţa a încercat întotdeauna să conserve un anumit cod etic la acest capitol. Un lucru este sigur, mai spun comentatorii: această furtună mediatică şi episoadele judiciare pe care le implică vor fi profitabile extremei drepte.