Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Monde: Oare cum se vor încheia cu adevărat problemele financiare ale Greciei?

fondul_monetar_international_se_ingrijoreaza_de_starea_finantelor_greciei.jpg

Fondul Monetar International se ingrijoreaza de starea finantelor Greciei
Fondul Monetar International se ingrijoreaza de starea finantelor Greciei
Image source: 
REUTERS/Yuri Gripas

Comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici se întâlneşte miercuri cu premierul Greciei, Alexis Tsipras, la Atena pentru a debloca discuţiile în privinţa ajutorului financiar acordat statului elen. Publicaţia Le Monde s-a uitat peste situaţia din Grecia şi notează că situația nu este deloc roz. Așadar se întreabă : ‘Oare cum se vor încheia cu adevărat problemele financiare ale Greciei ?’ Soluţia părea simplă: creditorii Greciei vor accepta să renunţe efectiv la o parte din bani, pentru a mai elibera din presiunea existentă. Dar momentul nu este unul propice pentru statele din zona euro care au dat aceşti bani.

La început de an, Atena şi creditorii săi au vorbit despre noi liste de reforme care ar trebui adoptate pentru a face faţă termenelor de rambursare existente până către mijlocul anului: cel puţin 7 miliarde de euro trebuiesc găsite pentru a fi achitată datoria elenă către Banca Centrală Europeană şi către Mecanismul European de Stabilitate. Reprezentanţii creditorilor, printre care se află și Fondul Monetar Internaţional sunt aşteptaţi zilele acestea în Grecia pentru a discuta situaţia înainte de întâlnirea Eurogrupului, prevăzută pentru data de 20 februarie. Este reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

La finele lui ianuarie miniştrii au discutat despre o revizuire a programului de ajustare economică al Greciei. Miniștrii au îndemnat autoritățile elene și instituțiile europene să reia negocierile pentru a conveni asupra unui pachet de reforme. La Atena se va discuta despre reforma pieţei muncii şi cea a privatizărilor.

De şapte ani Grecia este conectată la perfuzii. Ajutorul financiar internaţional obligă adoptarea unui plan de austeritate în condiţiile în care populaţia locală este aproape sufocată de aceste măsuri pe care le consideră extreme. Premierul Alexis Tsipras afirma în week-end că este pregătit să discute dar cere ca eventualele reforme să fie rezonabile. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene a recunoscut într-un interviu acordat unui post de radio german că situaţia este ’ instabilă’.

Până în 2018, Grecia va fi alimentată cu 86 de miliarde de euro. Bruxelles se teme că va fi nevoie însă şi de mai mulţi bani. Conform previziunilor prezentate luni de Comisia Europeană, Grecia ar trebui să înregistreze o creștere de 2,7 % în acest an și de 3,1% en 2018. Cifrele au fost deja prezise încă din noiembrie, după ce Grecia a reușit să înregistreze un plus, timid, de 0,3%.

Ori, unul dintre punctele de divergență majoră între creditorii Greciei, zona euro și FMI, este chiar diagnosticul economic. FMI este de părere că europenii sunt prea optimiști : potrivit instituției cu sediul la Washington, Grecia nu va reuși să atingă obiectivele bugetare fixate de agențiile europene pentru a se înregistra cu adevărat un excedent de 3,5% din PIB după 2018.

Situaţia a contribuit şi mai mult la degradarea imaginii Uniunii Europene, incapabilă să rezolve problemele unui membru precum Grecia în timp ce este confruntată și cu alte probleme – riscul de dislocare ca urmare a Brexit, ameninţarea rusă existentă în estul Europei ori preşedinţia lui Donald Trump. Europa ar putea ajuta prin renunțarea la câteva miliarde de euro, bani investiți în ultimii ani. Dacă ar accepta, ar ridica o presiune importantă existentă pe umerii grecilor. Totodată, ar permite evitarea acordării unui nou plan de ajutorare care înseamnă mobilizarea unor sume uriaşe. Ar însemna si acordarea unor libertăţi de mişcare guvernului elen şi ar fi transmis un semnal pozitiv pieţelor financiare pentru a reîncepe să parieze pe economia greacă.

Din păcate, momentul politic european nu este deloc propice. ‘Cum am putea să ne imaginăm lideri înclinaţi către concesii într-un moment în care se conturează plăţi cruciale în propriile ţări’ se întreabă Le Monde. Olanda va avea alegeri parlamentare pe 15 martie, în Germania vor fi alegeri federale în septembrie iar Franţa, în aprilie, şi alege noul preşedinte. Nimeni nu are vreun interes să facă vreun cadou Atenei.

Scenariul cel mai probabil? In plină campanie electorală, liderii europeni vor trebui să găsească acea cale de a trăi împreună cu guvernul grec. Pesimist, Le Monde este de părere că va trebui să aşteptăm următoarea mare criză economică în zona euro pentru ca noi politici să fie aduse în discuţie în problema greacă. De manieră binară : ştergem o parte din datorie sau discutăm serios ieşirea ţării din zona euro.